Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a anunțat luni , că se retrage complet din viața politică și că nu dorește să ocupe vreo funcție publică sau să fondeze un partid. Doi politologi au explicat pentru „Adevărul” motivele retragerii lui Călin Georgescu.
Analiștii politici consultați de „Adevărul” au analizat și posibilitatea unei reveniri a lui Călin Georgescu peste cinci ani, când vor fi din nou alegeri prezidențiale în România.
În opinia cunoscutului analist politic Cristian Pîrvulescu, retragerea lui Călin Georgescu din politică nu pare să fie rezultatul unei decizii spontane și nici exclusiv de ordin personal.
Dimpotrivă, ea trebuie interpretată în contextul unei serii de factori conjuncturali – de la recalibrarea scenei politice de extremă dreapta până la posibile riscuri juridice și deteriorarea capitalului său simbolic.
„În primul rând, este important să observăm că Georgescu nu a reușit să transforme capitalul său ideologic într-un proiect politic viabil, în ciuda unei prezențe notabile în mediile alternative și a unui
discurs construit pe o combinație de antioccidentalism, ecologie mistică și naționalism etnic radical. Retorica sa, deși aparent erudită, s-a îndepărtat de orizontul democratic și s-a apropiat de concepte fasciste incompatibile cu normele constituționale.
Acest lucru l-a făcut inacceptabil nu doar pentru partidele mainstream, ci și pentru o parte din electoratul radical care a preferat o figură mai pragmatică, precum George Simion”, este de părere Cristian Pîrvulescu.
Cunoscutul analist politic este de părere și că, în al doilea rând, retragerea lui Călin Georgescu poate avea o componentă juridică importantă:
„De-a lungul ultimilor luni, au apărut în spațiul public suspiciuni privind legături neclare cu anumite entități externe, inclusiv din zona rusă, dar și acuzații privind promovarea de idei extremiste, ceea ce, în actualul context geopolitic, care au atras atenția instituțiilor statului. Nu este exclus ca această retragere să fi fost recomandată, formal sau informal, în cadrul unor negocieri sau în schimbul unei „calmări a apelor”.
„Hibernarea” poate funcționa și ca o strategie de evitare ca dosar său penal să fie judecat și să ducă la o condamnare severă. În astfel de momente sensibile reducerea expunerii publice poate avea consecințe favorabile. De asemenea, nu putem ignora faptul că Georgescu devenise un obstacol chiar pentru aliații săi ideologici. În mod paradoxal, deși el a deschis un culoar ideologic, nu a fost acceptat ca lider legitim. O retragere voluntară îl menține într-o poziție simbolică și poate permite o eventuală reactivare ulterioară, atunci când conjunctura va fi mai favorabilă”.
Călin Georgescu a subliniat că alege să fie în afara oricărui partid și că va reveni atunci când ”va fi o ocazie serioasă pentru România”. Însă, până atunci el a făcut apel la calm și le-a mulțumit tuturor celor care l-au susținut.
„Lumea este sătulă de conflicte, războaie, grabă, violență și exces de politică. În România, lupta politică exagerată a dus la deprofesionalizare. Când atenția oamenilior este axată pe lupta politică, irelevantă pentru bunăstarea societății, înseamnă că oamenii profesiilor esențiale pentru bunăstarea țării sunt lăsați pe plan secund. Astfel, țara sărăcește. Profesionalismul dezvoltă o țară, în timp ce politicul o slăbește”, a declarat Călin Georgescu.
„Alegerile pentru funcția de președinte din 2025 s-au încheiat. Odată cu acestea, am ales să închei și implicarea mea activă în procesul politic, considerând că această etapă a mișcării suveraniste s-a încheiat din punctul meu de vedere. Vreau să subliniez că această alegere este una personală și nu implică nicio judecată asupra celor care continuă să susțină acestă cauză. Aleg să fiu, de acum înainte, un observator pasiv al vieții publice și sociale. Nu este o renunțare, ci o alegere responsabilă făcută cu respect față de popor și cu înțelegere față de situația actuală. Îmi concentrez acum toată atenția și energia asupra familiei mele care are nevoie de liniște și mai ales de sănătate după această perioadă intensă și tumultoasă. Aleg să rămân în afara oricărei structuri de partid, nu fac parte din niciun partid politic, parlamentar sau neparlamentar, și nu sunt afiliat politic în niciun fel. Aleg să-mi păstrez o poziție neutră și echidistantă fără apartenențe politice. Nu doresc să ocup nicio funcție în statul român în actuala situație” a spus Călin Georgescu.
În ceea ce privește posibilitatea unei reveniri peste cinci ani, aceasta nu poate fi exclusă, după cum spune Cristian Pîrvulescu.
„Istoria politică ne arată că astfel de figuri revin adesea în perioade de criză, în calitate de „profeți marginalizați” sau de voci ale unui naționalism resentimentar. Dacă actualele partide nu vor reuși să ofere răspunsuri credibile, iar crizele socio-economice și geopolitice se vor adânci, atunci Georgescu poate redeveni atractiv pentru o parte a electoratului radicalizat, mai ales în mediile online, unde el nu a dispărut cu adevărat. Așadar, retragerea din politică nu echivalează cu dispariția din ecologia radicală a discursului public. Este, mai curând, o formă de repliere strategică – cu un potențial de reactivare în viitorul apropiat, în funcție de evoluția contextului politic și juridic”, adaugă Cristian Pîrvulescu.