Un clip filmat de Ziua Națională, chiar în interiorul Administrației Prezidențiale, a aprins dezbaterea publică după ce în imagini apare președintele Nicușor Dan discutând cu liderul USR, Cătălin Drulă, despre viitorul Capitalei. Materialul a fost distribuit pe rețelele sociale de către Vlad Voiculescu, președintele USR București și consilier personal al șefului statului, fiind marcat cu însemne electorale și publicat cu câteva zile înaintea scrutinului. În acest context, jurisți și foști judecători ai Curții Constituționale au ridicat problema obligației de neutralitate a președintelui.
Filmarea de la Administrația Prezidențială și acuzațiile de partizanatPrezența șefului statului într-un material cu caracter electoral a fost catalogată drept o abatere de la exigența constituțională a neutralității politice, mai ales că discuția surprinsă s-a desfășurat în sediul unei instituții publice. Contextul campaniei a accentuat neliniștea: imaginile au apărut în preajma alegerilor, iar în spațiul public s-a reamintit că Nicușor Dan a fost prezent anterior și la evenimentul de lansare a candidaturii lui Cătălin Drulă pentru Primăria Capitalei, USR folosind recurent imaginea președintelui.
Această succesiune de momente a alimentat suspiciunea unei susțineri politice nepermise unui președinte aflat în funcție. În prim-plan rămâne întrebarea dacă un asemenea demers, produs în cadrul Administrației Prezidențiale, poate fi compatibil cu rolul de „arbitru” constituțional al șefului statului.
Reacții de la juriști și foști judecători CCRFoști magistrați ai Curții Constituționale și juriști cunoscuți au reacționat imediat. Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a invocat explicit exigențele Constituției privind poziția șefului statului față de partide și competiția electorală.
Publicitate
„Președintele trebuie să fie independent politic, să fie echidistant față de toate partidele. Scrie clar în Constituție că nu poate face asta. El este reprezentantul tuturor românilor. Ce a făcut aici nu intră în atribuțiile sale.”
Fostul judecător a precizat că, deși nu vede consecințe penale directe, miza politică poate deveni foarte ridicată într-un climat tensionat:
„Poate avea doar sancțiuni politice. Opoziția contabilizează tot. Se poate întâmpla orice, pe președintele Băsescu l-au suspendat de două ori. Se poate întâmpla și acum.”
Toni Neacșu, fost membru al CSM, a identificat două paliere distincte: neutralitatea constituțională și legalitatea propriuzisă a clipului.
„Este evidentă încălcarea neutralității constituționale de care trebuie să dea dovadă președintele României.”
„Este un material electoral nelegal. Autoritățile publice nu pot pune la dispoziție resursele lor pentru campanii electorale. Este interzis prin lege.”
Potrivit lui Neacșu, faptul că filmarea ar fi avut loc la Cotroceni agravează percepția publică, pentru că implică potențiala utilizare a resurselor publice în scopuri de campanie; chiar dacă juridic un astfel de material poate fi eliminat, responsabilitatea politică ar rămâne în sarcina președintelui.
La rândul său, fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu a punctat limita constituțională referitoare la sprijinul electoral.
„Președintele nu trebuie să fie membru al niciunui partid și nu are voie să susțină pe nimeni. Ce face aici este susținere publică directă.”
În viziunea sa, eventualele capete de acuzare într-o procedură de suspendare s-ar fi înmulțit deja, pe fondul controverselor repetate.
Pozitia Palatului a venit prin chiar vocea președintelui, care a susținut că nu a știut că imaginile vor fi folosite electoral. Argumentul central invocat a fost caracterul deschis al evenimentului, cu accesul natural al telefoanelor mobile și al filmărilor realizate de participanți.
„Am fost la o recepție publică. Oricine avea un telefon putea filma. Sunt sute de materiale din acea zi care circulă online.”
În pofida numeroaselor critici, șeful statului nu a contestat public utilizarea imaginilor în campanie, însă a decis revocarea lui Ludovic Orban din funcția de consilier prezidențial, după ce acesta a criticat folosirea imaginii președintelui de către USR. Această decizie a alimentat noi discuții privind raportul dintre comunicarea politică și exigențele instituționale, într-un moment în care atenția publică rămâne concentrată pe echilibrul dintre simbolistica zilei de 1 Decembrie și regulile campaniei.