Efectul Flynn invers: cercetătorii sunt îngrijorați de declinul inteligenței umane
În ultimele decenii, cercetătorii observă o scădere a rezultatelor la testele de inteligență, fenomen denumit „efectul Flynn invers”, în contrast cu tendința de creștere constantă observată timp de aproape un secol.
Fenomenul „efectului Flynn” a fost denumit după pedagogul James Flynn, care a descris, în 1984, creșterea constantă a scorurilor la testele de inteligență de la o generație la alta. De la introducerea testului Binet în Franța, acum mai bine de un secol, scorurile IQ au crescut cu aproximativ trei puncte pe deceniu.
Explicațiile pentru această creștere includ îmbunătățirea alimentației, accesul mai devreme la educație și medii sociale mai complexe. Aceste creșteri au fost privite ca un indicator pozitiv al evoluției inteligenței umane.
Însă, în ultima perioadă, cercetătorii din mai multe țări europene au identificat o tendință contrară, rezultatele testelor standardizate arătând o scădere a performanțelor cognitive. În Statele Unite, sociologul Elizabeth Dworak a studiat această problemă pentru lucrarea sa de masterat, analizând rezultatele a aproape 400.000 de adulți între 2006 și 2018.
Studiul s-a bazat pe datele proiectului Synthetic Aperture Personality Assessment (SAPA), care a colectat răspunsurile a peste un milion de participanți. Dworak și colegii săi au evaluat mai multe tipuri de abilități cognitive, inclusiv raționamentul matricial și raționamentul verbal.
Pe parcursul analizei, cercetătorii au descoperit dovezi ale efectului Flynn invers, rezultatele surprinzând-o pe Dworak, care a declarat: „Am crezut că am greșit undeva și că va trebui să amân depunerea lucrării.”
Declinul scorurilor cognitive a fost observat în toate categoriile de vârstă și niveluri de educație, cele mai accentuate scăderi fiind întâlnite în rândul tinerilor. Totuși, rezultatele variază în funcție de tipul de abilitate analizată, cu scăderi constante la testele de raționament abstract și logic, în timp ce testele de raționament verbal au arătat modificări minime.
Un aspect pozitiv a fost observat în testele de rotație tridimensională, care s-au îmbunătățit, posibil datorită influenței jocurilor video asupra percepției spațiale.
Declinul rezultatelor a fost evident și în scorurile la examenele ACT și SAT, care au scăzut constant în ultimul deceniu. Această tendință a început înainte de răspândirea inteligenței artificiale generative, coincizând cu proliferarea smartphone-urilor.
Editorialistul James Marriott sugerează că migrarea de la lectura pe suport tipărit la consumul rapid de informații pe telefoanele mobile ar putea influența capacitatea de raționare. El afirmă: „Tiparul ne obligă să construim un raționament logic în jurul unui subiect.”
Autorii studiului subliniază că nu pot explica pe deplin aceste schimbări. Analiza nu a urmărit aceleași persoane pe parcursul anilor, ci a comparat grupuri diferite, ceea ce limitează identificarea cauzelor. Datele sugerează că performanța cognitivă nu evoluează uniform, iar modul în care funcționează creierul se adaptează schimbărilor sociale și tehnologice.


