De ce se resimt cutremurele mai intens la etajele superioare ale blocurilor
Seismul produs miercuri, la ora 02:48, a avut magnitudinea de 5,7 și s-a înregistrat la o adâncime de 120,8 kilometri, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). În aceeași clădire, locatarii de la etajele superioare pot percepe mișcarea diferit față de cei aflați la parter, deoarece structura blocului oscilează în timpul cutremurului.
Cum se transmite mișcarea seismică în clădire
Undele seismice pun în mișcare terenul pe care este construită clădirea, iar deplasarea este preluată de fundație și transmisă structurii. Clădirea nu se comportă ca un corp rigid: se deformează elastic și oscilează, iar deplasările laterale pot deveni mai ample pe măsură ce crește înălțimea.
Unii locatari pot simți doar o vibrație scurtă, în timp ce alții observă mișcarea mobilierului, balansul lustrelor sau deplasarea ușoară a patului. Două persoane din același bloc, una la etajul al doilea și cealaltă la etajul al zecelea, pot resimți diferit același seism.
Mișcarea poate fi ilustrată printr-o riglă flexibilă fixată la un capăt: dacă baza este mișcată, extremitatea liberă poate oscila mai mult. Potrivit British Geological Survey, mișcarea se poate amplifica atunci când frecvența undelor seismice se apropie de frecvența naturală de vibrație a clădirii.
Rezonanța și particularitățile cutremurelor din Vrancea
Fiecare clădire are una sau mai multe frecvențe naturale de vibrație. Acestea depind de înălțime, rigiditate, masă și tipul structurii. Dacă frecvențele undelor seismice sunt apropiate de cele ale clădirii, poate apărea rezonanța, iar oscilațiile se pot amplifica.
În general, clădirile înalte sunt mai sensibile la mișcări seismice cu perioade lungi și oscilații lente. Construcțiile joase pot fi mai sensibile la mișcări cu frecvențe ridicate.
Percepția unui cutremur diferă de la o clădire la alta, chiar și în același cartier. Pe lângă magnitudinea seismului, contează adâncimea, distanța față de epicentru, caracteristicile terenului și modul în care a fost proiectată construcția.
Cutremurele intermediare din zona Vrancea, produse la adâncimi de ordinul a 70-200 de kilometri, pot fi resimțite pe suprafețe extinse, inclusiv la București. Undele seismice parcurg distanțe mari și pot interacționa diferit cu structura fiecărei clădiri. În Capitală, caracteristicile terenului pot influența mișcarea seismică și pot favoriza amplificarea anumitor componente ale acesteia.
Locatarii a două blocuri apropiate pot percepe diferit același seism. De asemenea, mișcarea poate fi mai evidentă în clădirile cu multe etaje, unde oscilațiile lente sunt uneori mai ușor de observat decât vibrațiile rapide.
Percepția mișcării și siguranța locatarilor
Faptul că seismul se simte mai puternic la etajele superioare nu înseamnă automat că acestea sunt cele mai vulnerabile structural. Clădirile proiectate corespunzător pentru a rezista la cutremure trebuie să poată suporta anumite deformări și deplasări fără să își piardă stabilitatea. Oscilația este, într-o anumită măsură, un comportament normal al unei structuri flexibile în timpul unui cutremur.
Riscul depinde de anul construcției, proiectarea antiseismică, calitatea execuției, modificările structurale realizate ulterior și starea de întreținere. Avariile nu apar obligatoriu la etajele unde mișcarea este percepută cel mai intens.
În anumite clădiri, vulnerabilitățile structurale pot fi concentrate la nivelurile inferioare, în special dacă există parteruri cu spații comerciale deschise sau intervenții asupra elementelor de rezistență. La etajele superioare, mișcările mai ample pot crește riscul răsturnării mobilierului nefixat și al căderii obiectelor.
Specialiștii în protecție civilă recomandă ca, în timpul unui seism, locatarii să nu încerce să părăsească în grabă clădirea. Coborârea pe scări în timp ce imobilul oscilează poate fi periculoasă, iar lifturile nu trebuie utilizate.
Persoanele aflate în interior trebuie să se îndepărteze de ferestre, mobilier înalt și obiecte care pot cădea și să își protejeze capul și gâtul, adăpostindu-se, dacă este posibil, sub o piesă de mobilier solidă.
După încetarea mișcării, trebuie verificate eventualele deteriorări vizibile, iar evacuarea se face în condiții de siguranță, conform recomandărilor autorităților.


