Estimările Comisiei Europene și ale CNP privind economia României în 2026 și 2027
Comisia Europeană estimează că economia României se va contracta cu 0,3% în 2026, înaintea unei reveniri în 2027, și anticipează un decalaj recesionist până în 2028, creșterea șomajului și scăderea puterii de cumpărare. Prognoza Comisiei Naționale de Prognoză pentru rectificarea bugetară indică, la rândul său, o contracție de 0,4% în 2026.
Prognoza Comisiei Europene pentru România
Estimările Comisiei Europene arată că rata de creștere a potențialului economiei românești s-a redus la jumătate față de acum trei ani. Instituția anticipează un decalaj recesionist persistent în perioada 2026-2028, creșterea șomajului și diminuarea puterii de cumpărare. Prognoza indică și o scădere accentuată a consumului privat, în contextul în care povara austerității ar fi fost suportată în principal de populația vulnerabilă, de clasa de mijloc și de companiile corecte.
Comisia estimează că deficitul bugetar va ajunge la 6% din PIB în 2026. Această reducere nu împiedică însă creșterea datoriei guvernamentale la 60,7% din PIB în același an, peste pragul de 60%, un criteriu de convergență nominală important pentru viitoarea aderare la zona euro.
Printre celelalte estimări se numără a doua cea mai mare contracție economică din UE, după Irlanda, și scăderea consumului privat, pentru care România ar fi singura țară membră cu o dinamică negativă în 2026. Comisia anticipează și o creștere puternică a șomajului, cea mai mare scădere din UE a puterii de cumpărare per angajat și o creștere de numai 0,6% a productivității muncii, calculată ca PIB real pe persoană ocupată.
România ar avea a treia cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în PIB, cu 8 puncte procentuale sub Polonia și cu 10 puncte procentuale sub media UE. Comisia mai estimează că deficitul bugetar va scădea de la 6% din PIB în 2026 la 5,8% în 2027, ceea ce ar însemna nerespectarea traiectoriei asumate pentru acel an. Potrivit prognozei, România va pierde teren în procesul de convergență față de media UE, Polonia se va îndepărta, iar Ungaria o va depăși până la finalul lui 2028.
Creșterea economică și decalajul față de potențial
În 2026, România și Irlanda sunt singurele state din UE pentru care Comisia estimează o scădere a PIB-ului real. Irlanda ar urma să înregistreze un minus de 0,4%, iar România, de 0,3%. Irlanda are o volatilitate ridicată a dinamicii PIB. Pentru 2026, media de creștere a PIB-ului real în UE este estimată la 1,4%.
În același an, Polonia ar urma să crească cu 3,5%, Cehia și Ungaria cu 1,8%, Bulgaria cu 2,7%, iar Slovacia cu 0,8%. Dintre țările candidate la UE menționate în prognoză, Moldova ar urma să înregistreze o creștere de 1,7%, Serbia de 3,3%, iar Ucraina, aflată în război din martie 2022, de 0,6%.
Consumul final rămâne principalul contributor la creșterea PIB-ului real în majoritatea economiilor europene. La nivelul UE, consumul final reprezintă 74,2% din PIB. În România, investițiile publice sunt susținute de finanțările europene, inclusiv cele din PNRR. Pentru 2026, acestea sunt estimate la 6,7% din PIB, al treilea cel mai mare nivel din UE, după Estonia, cu 7,8%, și Letonia, cu 6,8%.
Execuția efectivă a investițiilor va putea fi evaluată la finalul perioadei. În cazul României, au existat în trecut diferențe între sumele alocate și cele cheltuite efectiv, aspect prezentat și în ultimul Raport anual al Consiliului Fiscal.
Comisia estimează că România va avea în 2026 al doilea cel mai puternic decalaj recesionist din UE, după Luxemburg: minus 3% din PIB-ul potențial, față de minus 2,5% în prognoza din mai 2026. Decalajul ar urma să persiste și în 2027, și în 2028, ceea ce indică o producție semnificativ sub potențialul economiei.
Rata de creștere a PIB-ului potențial este estimată la aproximativ jumătate în perioada 2025-2027 față de 2023-2024 și la 40% din rata prognozată pentru Polonia. Printre cauzele indicate se numără pachetul de austeritate, considerat fundamentat și implementat greșit, amânarea măsurilor de creștere a PIB-ului și de relansare economică, condițiile geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu, lipsa sprijinului pentru cercetare-dezvoltare-inovare și formarea profesională continuă, precum și măsurile slabe pentru adoptarea AI, machine learning, automatizărilor, Industry 5.0 și 6.0.
Alte 15 state membre ale UE ar urma să se afle în decalaj recesionist în 2026. Pentru Polonia, Comisia estimează un decalaj ușor expansionist, de plus 0,3% din PIB-ul potențial, iar pentru Bulgaria, unul de plus 0,1%. România nu apare în graficul menționat în text, fiind trecută în nota de sub grafic, alături de Luxemburg, din cauza valorii estimate de minus 3%.
Convergență, venituri și poziție fiscală
Prognoza indică o încetinire a convergenței economice reale a României. În 2024, PIB-ul per capita la paritatea puterii de cumpărare reprezenta 77% din media UE în România, față de 78% în Polonia, 76% în Ungaria, 75% în Slovacia, 69% în Grecia, 68% în Letonia și 66% în Bulgaria.
Pentru 2028, Comisia estimează că Polonia va ajunge la 84% din media UE, România la 77%, iar Ungaria la 78%. Letonia ar urma să ajungă la 74%, iar Bulgaria la 70%.
Venitul real al forței de muncă per angajat ar urma să scadă cu 3,2% în România în 2026, după o creștere de 1% în 2025. Potrivit estimării, aceasta ar fi cea mai mare scădere a puterii de cumpărare dintre statele UE în acest an. Venitul real ar urma să își revină gradual în 2027.
În privința veniturilor bugetare, România s-ar afla pe antepenultimul loc în UE, înaintea Irlandei și Maltei, descrise în text drept cvasiparadise fiscale. Veniturile bugetare totale sunt estimate la 36,8% din PIB în 2026, cu 10 puncte procentuale sub media UE. În Bulgaria, ponderea ar urma să fie de 38,9%, în Cehia de 41%, în Slovacia de 42,9%, în Ungaria de 44,1%, iar în Polonia de 44,7% din PIB.
Diferența față de media UE este asociată în text cu evaziunea fiscală și este prezentată drept o cauză structurală a deficitelor bugetare mari și persistente. Veniturile reduse limitează spațiul bu



Băi, da’ ce glume proaste mai fac ăștia de la Comisia Europeană! 😂 Iar ne luăm țeapă, bineînțeles că ne vor spune că va fi bine în 2027. Așa e la noi, promisiuni fără acoperire!
Nu știu ce să zic… Poate chiar se schimbă ceva până atunci? Hai că eu încă sper la o revenire economică pozitivă. Să vedem ce-o fi, poate avem surprize plăcute! 🌟.