România a alocat 0,46% din PIB pentru cercetare și dezvoltare în 2024
Cheltuielile României pentru cercetare și dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB în 2024, în scădere față de 0,52% în 2023, potrivit datelor Eurostat. Media Uniunii Europene a fost de 2,24%.
Diferențe față de media europeană
Specialiștii ANC arată, într-o postare pe Facebook, că „Diferența față de media europeană se regăsește în capacitatea sistemului de a atrage și păstra specialiști, de a susține proiecte pe durate adecvate și de a menține infrastructuri care presupun investiții continue”.
Sectorul privat contribuie la finanțarea cercetării, însă cheltuielile companiilor din România pentru cercetare și dezvoltare au echivalat cu 0,29% din PIB. 37,9% dintre cercetători lucrau în sectorul privat, față de 57% la nivelul UE.
Conform ANC, raportul de țară al Comisiei Europene din 2026 semnalează dificultăți legate de condițiile de lucru și de perspectivele de carieră ale cercetătorilor, factori care îngreunează păstrarea talentelor și afectează atractivitatea profesiei.
Proiecte cu finanțare europeană
Autoritatea Națională pentru Cercetare amintește și exemple de proiecte românești care au obținut finanțări europene importante. Printre acestea se numără proiectul BASTRAD, selectat în cadrul competiției ERC Synergy Grants 2026, la care participă cercetătoarea română Emanuela-Cristina Timotin, unul dintre cei patru coordonatori principali.
Proiectul, realizat de un consorțiu din România, Grecia, Italia și Austria, va studia practicile scrierii în Balcani și Anatolia în perioada cuprinsă între secolele al XIV-lea și al XX-lea, în spațiul otoman.
În România sunt dezvoltate și infrastructuri științifice europene majore, între care Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI NP) și infrastructura de cercetare DANUBIUS-RI, și sunt cercetători implicați în proiecte și consorții internaționale.
Mesajul Autorității Naționale pentru Cercetare
Reprezentanții ANC scriu: „De Ziua Cercetătorului și Proiectantului, întrebarea cea mai importantă privește timpul, resursele și încrederea pe care România este pregătită să le investească în propria capacitate de a produce cunoaștere. Răspunsul se va regăsi în bugete, în instituții, în programe și în deciziile care dau stabilitate unei comunități profesionale. Se va regăsi și în generațiile care vor putea alege cercetarea ca profesie și România ca loc în care să o practice”.


