Când Victor Negrescu și-a luat telefonul să scrie pe Facebook, mâinile îi tremurau ușor. Nu de emoție, ci de adrenalina unei victorii pe care puțini o credeau posibilă cu doar câteva ore înainte. Eurodeputatul PSD tocmai trăise una dintre cele mai intense zile din cariera sa politică, iar ceea ce avea să anunțe românilor avea să schimbe complet peisajul economic al țării. Dar ce anume se întâmplase în sălile Parlamentului European?
Cifra 421 răsuna încă în urechile sale ca un ecou al unei bătălii câștigate împotriva tuturor așteptărilor. Din 656 de voturi înregistrate, aproape două treimi susținuseră propunerea sa, o majoritate zdrobitoare care îi surprinsese chiar și pe cei mai optimiști colegi europarlamentari. Însă adevărata miză a acestei victorii nu era doar numerică – era ceva mult mai profund, ceva care putea să salveze România de la o catastrofă economică. Dar despre ce era vorba cu adevărat?
Totul se învârtea în jurul unei probleme care îi ținea treji noaptea pe toți oficialii români: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) era în pericol să se transforme dintr-o oportunitate istorică într-un eșec devastator. Miliarde de euro riscau să se întoarcă la Bruxelles, iar proiectele vitale pentru modernizarea României să rămână doar pe hârtie. Victor Negrescu știa că avea o singură șansă să schimbe cursul evenimentelor, iar aceasta se juca în Parlamentul European.
Raportul pe care l-a coordonat în calitate de co-raportor și responsabil al Comisiei pentru Bugete nu era doar un document tehnic plicticos. Era o armă politică care putea să salveze investițiile de miliarde de euro ale României. Prin această victorie, Negrescu a obținut ceva ce părea imposibil: prelungirea cu 18 luni a proiectelor mature din PNRR, oferind României timpul necesar să finalizeze investițiile cruciale pentru viitorul țării.
Dar victoria nu se oprea aici. Eurodeputatul român a reușit să convingă Parlamentul European să accepte și alte măsuri revoluționare: posibilitatea ca proiectele nefinalizate să fie finanțate prin alte fonduri UE, debirocratizarea și modificarea cu mai mare ușurință a planurilor naționale, simplificarea procedurilor pentru autoritățile locale. Era ca și cum ar fi deschis o cutie cu comori pentru România, oferind multiple căi de salvare pentru investițiile în pericol.
Printre cele mai importante realizări se numără și alocarea de 10% pentru educație și 2% pentru cultură, precum și păstrarea Pilonului European al Drepturilor Sociale ca ghid pentru investiții. “Pentru mine, acest raport nu este doar un document tehnic. Este un mesaj politic puternic și o luptă pentru ca țările noastre să nu piardă investiții vitale”, a declarat Negrescu, subliniind că această victorie reprezintă o garanție că banii europeni sunt cheltuiți corect și transparent.
Acum, când praful s-a așezat după această bătălie parlamentară, România se află într-o poziție complet diferită față de dimineața acelei zile. Ceea ce părea a fi un eșec anunțat s-a transformat într-o oportunitate uriașă, iar viitorul Guvern român va avea la dispoziție instrumentele necesare pentru a finaliza proiectele vitale din PNRR. “Când există voință politică, întotdeauna există și soluții”, a conchis eurodeputatul, promițând că lupta pentru fondurile europene va continua.