Călin Georgescu: Dovada care îi poate distruge cariera politică

În România politică, numele Călin Georgescu rezonează acum cu o intensitate neașteptată. Candidatul care a surprins pe toată lumea în primul tur al alegerilor prezidențiale se trezește în mijlocul unei furtuni care amenință să îi schimbe complet destinul politic. Documentele care au ieșit recent la lumină par să dezvăluie o față necunoscută a omului care visează la Palatul Cotroceni. Dar ce anume ascund aceste hârtii care au stârnit atâta vâlvă?

Povestea începe în urmă cu trei decenii, într-o epocă când România se zbătea să își găsească drumul după căderea comunismului. Călin Georgescu era un tânăr în ascensiune, iar alegerile sale din acea perioadă par să îl urmărească acum ca o umbră. Martori din trecut ies la lumină cu dezvăluiri care îl contrazic frontal pe candidat, iar contradicțiile dintre ceea ce spune el și ceea ce susțin alții devin din ce în ce mai greu de ignorat. Ce s-a întâmplat cu adevărat în acei ani cruciali?

Totul se învârte în jurul unei ceremonii care a avut loc pe 24 ianuarie 1993, în Sala Oglinzilor din Casa Vernescu din București. Evenimentul, denumit “aprinderea luminilor”, a reunit membri ai mai multor loji masonice într-un moment considerat central pentru activitatea masonică din România post-comunistă. Pe lista de prezență de la această ceremonie apare un nume care astăzi face valuri în politica românească: Călin Georgescu, înscris cu numărul 4, afiliat la Loja “Delta Dunării” și având gradul 3.

Documentul care conține această informație a devenit subiectul unei dezbateri aprinse, mai ales că Georgescu neagă categoric orice legătură cu masoneria. Pierre Joseph de Hillerin, prezent la ceremonie, confirmă însă participarea candidatului și merge chiar mai departe: “Da, a fost acolo. Este problema lui că nu recunoaște asta. A activat în masonerie, e perfect adevărat. Nu știu dacă și-a depus cererea de intrare în adormire sau doar a dispărut pur și simplu.” Aceste cuvinte aruncă o lumină nouă asupra trecutului lui Georgescu, dar ridică și întrebări despre motivele pentru care candidatul refuză să recunoască această perioadă din viața sa.

Conform surselor din Sibiu care au furnizat documentele, Călin Georgescu ar fi intrat “în adormire” în 1999 – un termen masonic care înseamnă retragerea temporară sau definitivă din activitate. Șase ani de activitate masonică nu par să fie o simplă întâmplare sau o participare superficială. De Hillerin susține că Georgescu nu a fost doar un membru obișnuit, ci a condus chiar un atelier masonic, ceea ce indică un nivel de implicare mult mai profund decât ar sugera o participare ocazională.

Răspunsul lui Călin Georgescu la aceste acuzații este ferm și categoric: “Da, evident, nu sunt mason. Fiecare înțelege ce dorește, dar puțini înțeleg cu adevărat despre ce este vorba și cum funcționează acest sistem internațional extrem de complex.” Candidatul încearcă să îndepărteze orice suspiciune și să clarifice și alte asocieri controversate din trecutul său. El abordează și subiectul apartenenței sale la Clubul de la Roma, despre care circulă frecvent zvonuri că ar avea legături cu masoneria.

“Clubul de la Roma nu este un club masonic. A fost fondat de oameni redutabili, uniți de un geniu al gândirii planetare, Aurelio Peccei, care a înțeles că suveranitatea unei țări este vitală și că nimeni nu are dreptul să jefuiască resursele unei națiuni,” explică Georgescu, încercând să facă distincția între diferitele organizații cu care a fost asociat de-a lungul timpului. Totuși, negările sale categorice contrastează puternic cu documentele și mărturiile care sugerează o realitate diferită.

Această controversă a devenit unul dintre punctele fierbinți ale campaniei electorale, divizând opinia publică între cei care îl acuză pe Georgescu de lipsă de transparență și susținătorii săi care consideră că este victima unei campanii de discreditare orchestrate de adversarii politici. Documentul din 1993 rămâne în centrul dezbaterii, iar gestionarea acestei situații de către candidat ar putea avea un impact decisiv asupra șanselor sale electorale și asupra încrederii pe care românii i-o acordă.