Tensiunile din politica românească au atins un nou nivel când Diana Șoșoacă a decis să vorbească deschis despre foștii săi aliați. Europarlamentara nu s-a mai putut abține și a făcut declarații care au șocat întreaga scenă politică. Numele lui Călin Georgescu și George Simion au fost în centrul unei furtuni de acuzații care promite să schimbe multe lucruri. Dar ce anume a determinat-o pe Șoșoacă să iasă cu astfel de dezvăluiri?
Într-o intervenție televizată la România TV, politiciana a ales să spună lucruri pe care mulți le bănuiau, dar nimeni nu îndrăznea să le rostească public. Colaborările de până acum par să fi luat o întorsătură neașteptată, iar motivele din spatele acestor schimbări sunt mai complexe decât par la prima vedere. Ceea ce urmează să aflați va schimba complet perspectiva asupra unor figuri importante din politica actuală.
Diana Șoșoacă a lansat acuzații devastatoare la adresa lui Călin Georgescu, susținând că acesta ar fi unul dintre cei mai periculoși globaliști din România. Europarlamentara a dezvăluit că a colaborat cu Georgescu până în 2023, moment în care a decis să întrerupă orice legătură cu acesta. Motivul? Georgescu ar fi avut legături strânse cu PNL și ar fi fost folosit ca un instrument pentru prelungirea mandatului președintelui Klaus Iohannis. Această revelație a venit ca un șoc pentru mulți care îl vedeau pe Georgescu într-o cu totul altă lumină.
Declarațiile Șoșoacăi nu s-au oprit aici. Ea a povestit cum, înainte de 1 decembrie, i-a cerut lui Georgescu să sprijine partidele suveraniste, însă acesta a refuzat categoric. În schimb, Georgescu ar fi declarat că va desemna un premier al majorității parlamentare de atunci, formată din PSD, PNL și UDMR. Această poziție a fost considerată o trădare de către Șoșoacă, care l-a acuzat că își schimbă discursul în funcție de interesele momentului. Contradicțiile nu s-au oprit aici, pentru că într-un alt interviu, Georgescu ar fi susținut că ar desființa partidele.
“Îl cunosc pe Călin Georgescu de mult timp, am colaborat până în 2023. Este unul dintre cei mai periculoși globaliști, puternic sprijinit de PNL, și a fost folosit pentru prelungirea mandatului lui Iohannis”, a declarat Șoșoacă la România TV. Europarlamentara a continuat: “Nu îl mai susțin. Înainte de 1 decembrie, i-am cerut să sprijine partidele suveraniste, dar el a spus că va desemna un premier al majorității de atunci, formată din PSD, PNL și UDMR.” Întrebarea care rămâne în aer este una simplă dar devastatoare: cum poate exista democrație dacă doar PSD ar rămâne?
Dar Georgescu nu a fost singura țintă a atacurilor Șoșoacăi. George Simion, liderul AUR, a devenit următorul pe lista acuzațiilor grave. Șoșoacă susține că deține un document care demonstrează că Simion a reușit să introducă AUR în grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, dar la un preț care ar putea fi considerat inacceptabil de mulți susținători ai partidului. Documentul ar conține angajamente care contravin principiilor naționaliste pe care AUR pretinde că le reprezintă.
Potrivit europarlamentarei, aderarea AUR la grupul ECR ar fi fost condiționată de semnarea unui document prin care partidul și-ar fi exprimat sprijinul pentru războiul din Ucraina și pentru Volodimir Zelenski. “Există un document care arată că George Simion a reușit să introducă AUR în ECR. Fără acest angajament, prin care partidul jura credință grupului și se angaja să susțină războiul din Ucraina și pe Zelenski, nu ar fi fost acceptat”, a explicat Șoșoacă. Această dezvăluire ridică întrebări serioase despre autenticitatea poziției naționaliste a AUR.
Șoșoacă a mers mai departe și a susținut că o mare parte din membrii AUR nu au fost de acord cu semnarea acestui angajament, considerându-l “un act de trădare a naționalismului”. Ea a povestit cum a aflat despre acest document cu mai bine de un an în urmă și cum a încercat să atragă atenția asupra acestor detalii, însă puțini au fost atenți la acel moment. Conservatorii ar fi impus această condiție pentru aderarea AUR, transformând partidul într-un instrument al intereselor europene.
În același timp, Șoșoacă și-a revendicat rolul de pionier în apărarea românilor din Ucraina, criticându-l pe Georgescu că “s-a trezit mult prea târziu să lupte pentru românii din Ucraina”. Ea a declarat că a vorbit despre acest subiect încă din 2022 și chiar a propus un proiect de lege pentru recuperarea teritoriilor românești din Ucraina. Din acest motiv, i s-a interzis accesul în Ucraina pe termen nelimitat, a fost condamnată la moarte, iar când Zelenski a venit în România, nu a putut să susțină un discurs în Parlament din cauza ei.
Aceste dezvăluiri vin într-un moment crucial pentru politica românească, când încrederea în figurile publice este deja șubrezită. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, o formațiune politică de centru-dreapta din Parlamentul European fondată în 2009, reunește europarlamentari care susțin o viziune de reformă a instituțiilor europene. Dacă acuzațiile Șoșoacăi sunt adevărate, atunci întrebarea care se pune este una fundamentală: cât de mult sunt dispuși să sacrifice politicienii români din principiile lor pentru a obține recunoaștere și influență la nivel european?