Premierul Ilie Bolojan a declanșat, marți, un val de reacții în interiorul instituțiilor statului, după ce a cerut oficial demiterea directorului EximBank și a anunțat că va sesiza Parchetul General în legătură cu închirierea Palatului Kiseleff – o tranzacție care implică sume considerabile de bani publici și care, în viziunea sa, ridică semne majore de întrebare.
„M-a revoltat această situație” – reacția dură a premierului
Declarațiile lui Ilie Bolojan au fost făcute într-un interviu la Digi24, unde a explicat că EximBank, bancă în care statul este acționar majoritar, plătește o chirie de trei ori mai mare decât prețul real al pieței pentru clădirea în care își desfășoară activitatea – Palatul Kiseleff. Potrivit premierului, în ciuda existenței unor evaluări care indicau o chirie de aproximativ 60.000 de euro pe lună, banca a semnat un contract de închiriere în valoare de 120.000 de euro lunar, sumă încasată de o firmă intermediară, Spirmina Corporation.
„Dacă nu te revoltă când vezi lucrurile astea, înseamnă că nu ești omul potrivit pe acel post”, a spus Bolojan, adăugând că a cerut deja Ministerului de Finanțe să inițieze procedura de destituire a directorului băncii.
Mai mult decât atât, premierul a precizat că, în cursul zilelor de miercuri sau joi, va fi transmisă o sesizare oficială către Parchetul General. Motivul: neconcordanțele flagrante dintre evaluările imobiliare folosite în această tranzacție și lipsa de reacție a conducerii băncii în fața unei situații vădit dezavantajoase pentru interesul public.
Exemplul Palatului Kiseleff: un caz de „ineficiență statală cronică”
Ilie Bolojan a detaliat în declarațiile sale și modul în care s-a ajuns la această închiriere. Potrivit explicațiilor, EximBank nu a închiriat direct Palatul Kiseleff de la Regia Autonomă a Patrimoniului de Stat (RA-APPS), ci de la un intermediar, care la rândul său închiriase clădirea de la RA-APPS cu o sumă semnificativ mai mică. Diferența – cel puțin 60.000 de euro lunar – a ajuns astfel în buzunarul unei companii private.
Premierul a fost tranșant: „La un salariu de 20.000 de euro net, nu te-ai întrebat de ce plătești unui intermediar sume exorbitante? Ai făcut o adresă către RA-APPS să întrebi dacă nu poți închiria direct?”.
RA-APPS răspunde: contract vechi, legal, profitabil
Reacția Regiei Autonome – RA-APPS – nu a întârziat să apară. Printr-un comunicat detaliat, instituția a explicat că imobilul situat pe strada Barbu Delavrancea nr. 6A din Capitală este închiriat încă din 1996, printr-un contract semnat de fosta regie RA-LOCATO, ulterior absorbită de RA-APPS.
Contractul a fost prelungit succesiv timp de aproape trei decenii, cu avizul Secretariatului General al Guvernului, iar evaluările au fost realizate, spun reprezentanții regiei, de către experți autorizați ANEVAR – ceea ce ar conferi legalitate și eficiență economică tranzacției. RA-APPS susține că acest contract a generat un profit de peste 50% pentru bugetul propriu și că, în toată această perioadă, nu au existat alte solicitări pentru închirierea imobilului.
Întrebările rămân: Cine veghează interesul public?
Deși regia apără cu argumente juridice vechimea și legalitatea contractului, întrebarea ridicată de premierul Bolojan rămâne validă: de ce o bancă de stat nu a inițiat demersuri pentru a elimina intermediarul și a plăti direct chiria statului?
Mai mult decât aspectul financiar, premierul invocă o problemă de mentalitate instituțională și de responsabilitate în gestionarea banilor publici. „Nu putem avea două expertize – una care spune că prețul e 60.000 și alta care îl triplează – și nimeni să nu pună întrebări”, a punctat Ilie Bolojan.
O decizie cu potențial de reformă sistemică?
Inițiativa premierului vine într-un context politic tensionat, în care guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar și să sporească eficiența cheltuielilor publice. Cazul EximBank – Palatul Kiseleff poate deveni un precedent periculos sau, dimpotrivă, un punct de cotitură.
Faptul că premierul cere demiteri și sesizează Parchetul General arată o schimbare de ton față de abordările anterioare, adesea formale, în astfel de situații. Rămâne de văzut dacă acțiunea se va concretiza și în reforme instituționale care să elimine intermedierile inutile și să impună o rigoare mai mare în administrarea fondurilor publice.
Concluzie
Într-un moment în care guvernul cere austeritate cetățenilor și taie din cheltuieli, descoperirea unor astfel de practici – în care banii statului se scurg în buzunare private prin mecanisme opace – provoacă iritare și neîncredere. Premierul Ilie Bolojan a ales să nu lase lucrurile sub preș. Rămâne de văzut dacă sistemul va reacționa pe măsură.