În conferința de presă, Trump a vorbit despre o mobilizare de tip „telefonul roșu” cu lideri europeni: Macron, Stubb, Nawrocki, Meloni, Starmer, Merz, Rutte și Von der Leyen. Zelenski a mers pe ideea că „cadrul” de pace este aproape finalizat și a accentuat că garanțiile de securitate sunt cheia unei păci durabile.
În paralel, s-a conturat și o formulă practică: un grup de lucru mixt SUA–Ucraina care să discute ultimele detalii înainte de contactul cu partea rusă. Numele vehiculate pe lista americană — Steve Witkoff, Jared Kushner, Marco Rubio, Pete Hegseth — și cele din echipa ucraineană — Rustem Umerov, Serghei Kisliția, Hnatov — arată că se caută o combinație de negociatori și oameni de linie dură, nu doar figuri de imagine.
Pe terenul sensibil al Donbasului, Zelenski a transmis că poziția Kievului este „foarte clară” și că Ucraina are o viziune diferită de Rusia asupra viitorului regiunii, insistând că este „pământul națiunii noastre, de generații”. Mesajul: discuțiile pot exista, dar nu orice „pace” va fi acceptată ca preț.
De ce pacea rămâne un teren minat
Moscova, însă, nu a dat semne că renunță la cererile maximaliste. Consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a indicat că Trump ar fi ascultat atent evaluarea Rusiei asupra conflictului, iar ideea unui armistițiu propus de Ucraina împreună cu state europene este privită drept o soluție care ar putea doar să amâne reluarea ostilităților.
În culise au apărut și suspiciuni legate de felul în care Putin încearcă să influențeze procesul. Fosta diplomată ucraineană Maria Druțka a sugerat că liderul de la Kremlin ar fi încercat să „saboteze” discuțiile contactându-l pe Trump înainte ca acesta să se întâlnească cu Zelenski. Într-un climat în care fiecare convorbire poate schimba o livrare, o garanție sau o frază, astfel de acuzații apasă ca un plumb.
La nivel de propuneri, distanța rămâne mare: Putin ar cere cedări teritoriale inclusiv din zone pe care armata rusă nu le controlează complet, în timp ce Zelenski ar prefera o zonă demilitarizată, o retragere de pe linia frontului și un eventual referendum doar după un armistițiu de 60–90 de zile. Aici se vede clar ruptura: unul cere confirmări teritoriale, celălalt cere timp și garanții.
Iar garanțiile sunt, de fapt, miezul problemei. Fără un mecanism credibil de securitate, Kievul riscă să accepte o pauză care poate deveni doar o altă pregătire pentru următoarea ofensivă. În plus, Trump nu a oferit angajamente militare explicite, iar un plan american discutat anterior a fost perceput la Kiev ca prea aproape de o capitulare.
În acest context, reacțiile la atacurile recente asupra Kievului au adăugat și mai multă tensiune. Trump a evitat o condamnare directă, sugerând că ambele părți ar fi vizat ținte sensibile. Pentru observatori precum Yuriy Boyechko, fondatorul Hope for Ukraine, ideea de pace fără implicarea reală a agresorului rămâne o iluzie cât timp atacurile continuă la intensitate maximă.
Și totuși, momentul care a schimbat brusc temperatura discuției a fost o frază rostită de Donald Trump, atunci când a fost întrebat despre rolul Rusiei în reconstrucția Ucrainei:
„Vor ajuta. Rusia va ajuta. Rusia își dorește succesul Ucrainei. Sună ciudat, dar îi explicam președintelui. Președintele Putin a fost foarte generos spre a vedea Ucraina având succes.”În Florida, la Mar-a-Lago, s-a întâmplat ceva ce până ieri părea imposibil de așezat în aceeași frază: Donald Trump, Volodîmîr Zelenski și ideea că războiul ar putea intra într-o etapă „finală”. În public, tonul a fost calculat. În subtext, fiecare pauză a sunat ca o negociere separată.
Întâlnirea de duminică a venit cu o promisiune mare și cu puține detalii concrete. Iar când miza este viitorul Ucrainei, detaliile sunt totul: teritorii, garanții, armistiții, reconstrucție, cine cedează și cine doar pare că cedează.
De altfel, și decorul a fost un semnal. Zelenski a fost primit sobru, fără gesturi simbolice. Contrastul a fost remarcat imediat: pentru unii, a fost doar protocol; pentru alții, un mesaj că atmosfera din jurul acestui dosar a devenit tăioasă.
Ce s-a discutat la Mar-a-Lago
Donald Trump a susținut că discuțiile pentru încheierea războiului sunt în „stadiile finale” și că Vladimir Putin ar fi pregătit să accepte un acord. În același timp, în spatele optimismului, rămâne întrebarea care apasă fiecare propoziție: ce anume ar primi Ucraina în schimbul opririi focului?