Planul de pace dintre Ucraina și Rusia a revenit în atenția publică. Moscova a transmis că vede „o bază bună de discuții” în varianta inițială propusă de Statele Unite. Discuțiile se anunță complicate, deoarece atât Kievul, cât și aliații europeni ai Ucrainei cer modificări importante. Între timp, Rusia respinge aceste schimbări. În plus, propunerea americană include o listă lungă de puncte sensibile legate de teritorii, armată și viitoarea securitate a Ucrainei.
În ultima perioadă, Washingtonul, Kievul, Moscova și mai multe capitale europene au intrat într-o rundă intensă de negocieri. Deși toți declară că își doresc pacea, fiecare parte are propriile condiții și propriile limite. Așa a apărut și tensiunea în jurul celor 28 de puncte propuse de SUA. Acestea ar trebui să pună bazele unui acord ce ar putea opri conflictul început în 2022. Cel puțin deocamdată, diferențele de poziție sunt mari.
Planul de pace dintre Ucraina și Rusia
Potrivit Kremlinului, președintele Vladimir Putin i-a spus premierului turc Recep Tayyip Erdogan că Rusia consideră varianta americană inițială un posibil început pentru o discuție serioasă. Este prima reacție oficială clară din partea Moscovei. Vinerea trecută, 21 noiembrie 2025, doar confirmase primirea documentului. Rusia susține că multe puncte din propunerea SUA sunt „acceptabile”, însă altele au nevoie de negocieri mai detaliate. În același timp, Moscova respinge ferm modificările cerute de europeni și de Kiev.
Declarațiile vin după o convorbire telefonică între Putin și Erdogan și după ce duminică, la Geneva, SUA și Ucraina au anunțat că au lucrat împreună la o „versiune îmbunătățită” a planului de pace. Această nouă variantă nu a fost făcută publică în detaliu, însă este clar că europenii și Kievul cer schimbări importante. În special, în ceea ce privește teritoriile și viitorul militar al Ucrainei. Rusia a reacționat imediat și a numit aceste modificări „neconstructive”, notează Reuters.
Ce conține planul și de ce este atât de controversat
Versiunea inițială a planului propus de SUA prevede ca Ucraina să cedeze Rusiei întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. De asemenea, peninsula Crimeea ar fi recunoscută ca fiind parte a Rusiei. Zonele din Donbas care nu sunt acum controlate de Rusia ar deveni teritorii tampon, fără armată. În sud, provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite după linia actuală a frontului, care ar rămâne înghețată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ocupate în regiunile Dnipropetrovsk și Harkov.
Acesta este punctul care a stârnit cele mai mari nemulțumiri la Kiev și în rândul țărilor europene. Ucraina și susținătorii ei spun că nu pot accepta să cedeze teritorii pe care Rusia nu le controlează și că orice discuție trebuie să se bazeze pe situația actuală de pe front. Practic, Ucraina consideră că ar pierde prea mult, iar Rusia ar primi recunoaștere internațională pentru ocuparea unor regiuni.
Un alt element controversat este legat de armata Ucrainei. Planul american cere ca țara să limiteze numărul militarilor la maximum 600.000 și să renunțe la armele cu rază lungă de acțiune. De asemenea, Ucraina ar trebui să renunțe la dorința de a intra în NATO și să înscrie neutralitatea militară în Constituție. Europenii sunt de acord doar parțial: ei propun un plafon de 800.000 de soldați și nu vor ca neutralitatea să fie scrisă în Constituție, ci doar menționată în acord.
Normele de securitate sunt și ele un punct cheie. Varianta americană spune că Ucraina ar primi garanții occidentale, astfel încât un atac asupra țării să fie privit ca un atac asupra „comunității transatlantice”. Cu toate acestea, pe teritoriul Ucrainei nu ar exista trupe străine, ci doar avioane de luptă europene staționate în Polonia. Europenii cer însă mai mult: vor posibilitatea de a trimite trupe prin rotație sau forțe speciale în Ucraina, dar în afara comandamentului NATO.
Discuții dificile și interese în contradictoriu
Planul include și clauze economice. Administrația Trump propune ca 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Occident să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei, iar țările europene să completeze cu încă 100 de miliarde. În schimb, SUA ar participa la proiectele de reconstrucție și ar obține profit din acestea. Europenii resping această formulă și spun că Rusia trebuie să plătească toate daunele provocate de război, iar activele înghețate trebuie să rămână blocate până la plata completă a compensațiilor.
Toate aceste diferențe arată cât de complicat este drumul spre un acord de pace. Deși există o bază de discuție, fiecare parte insistă pe propriile condiții. Rusia vrea recunoașterea teritoriilor ocupate și ca Ucraina să nu aibă putere militară mare. Ucraina și europenii vor garanții serioase de securitate și refuză cedarea unor regiuni. SUA încearcă să găsească un echilibru, dar propunerea lor inițială este contestată de ambele tabere.
Până când aceste puncte nu vor fi clarificate, pacea rămâne departe. Pentru moment, negocierile continuă, însă nu există indicii că se va ajunge rapid la un acord acceptat de toți. În acest moment, planul de pace dintre Ucraina și Rusia este doar un punct de pornire.