PNL clarifică reforma administrației locale: reducerile de personal vor afecta aproximativ 13.000 de angajați, nu zeci de mii. Viitorul coaliției, legat de implementarea reformelor
Reforma administrației publice locale, una dintre cele mai disputate teme din ultimele săptămâni, a fost explicată luni de Partidul Național Liberal printr-un comunicat oficial. Liberalii au precizat că nu este vorba despre disponibilizări masive, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, ci despre o reducere reală de aproximativ 10% din posturile efectiv ocupate în primării și consilii județene. În cifre, acest lucru înseamnă în jur de 13.000 de angajați și nu 25% sau chiar 45%, cum s-a speculat.
Totodată, PNL avertizează că stabilitatea actualei coaliții de guvernare depinde de capacitatea acesteia de a pune în practică reforme reale, care să relanseze economia și să reducă presiunea bugetară.
Situația reală din administrația locală
Potrivit datelor prezentate, plafonul maxim de posturi pentru administrațiile locale este calculat în funcție de populația raportată de Institutul Național de Statistică și se ridică la aproximativ 180.000 de funcții.
În practică, însă, organigramele aprobate de autorități însumează doar 158.500 de posturi, cu 23% mai puțin decât plafonul maxim. Iar dintre acestea, numai 127.500 sunt ocupate în prezent – ceea ce înseamnă că gradul real de încadrare este de doar 68%.
„O reducere de 25% aplicată plafonului maxim nu ar avea efect real, pentru că s-ar referi la posturi care nu există în organigrame sau nu sunt ocupate”, au transmis reprezentanții PNL.
Impactul real asupra angajaților
Conform calculelor făcute de liberali, pentru ca efectul să fie vizibil la nivelul administrației active, plafonul maxim ar trebui redus cu 40%.
„Dacă reducem plafonul maxim cu 40%, impactul real va fi de circa 10% din posturile ocupate, adică aproximativ 13.100 de angajați”, precizează documentul oficial al PNL.
Astfel, nu vorbim despre zeci de mii de oameni trimiși acasă, ci despre o ajustare considerată de liberali „rezonabilă”, care ar permite redirecționarea fondurilor economisite către investiții publice și proiecte pentru comunități.
Cine va fi vizat de restructurări
Estimările PNL arată că jumătate dintre primării nu vor fi afectate deloc, întrucât organigramele lor sunt deja reduse și adaptate la dimensiunea localităților.
În celelalte cazuri, însă, restructurările ar putea varia între 1–2% și până la 20% din personal, în funcție de nivelul de încărcare al aparatului administrativ.
Reforma ar introduce și un mecanism de comparație între administrații, ceea ce înseamnă că primăriile vor fi obligate să își calibreze personalul raportându-se la localități similare. În acest fel, se va evita situația în care o comună mică are același număr de angajați ca un oraș cu de câteva ori mai mulți locuitori.
„Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț. Dacă Coaliția de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să își propună altele de un impact mai mare?”, transmit liberalii.
Reforma și tensiunile din Coaliție
Reforma administrației locale face parte din „pachetul 2” de măsuri fiscale și administrative, prin care guvernul condus de Ilie Bolojan urmărește să reducă deficitul bugetar.
Din cele șase proiecte de lege incluse în acest pachet, cinci urmează să fie asumate în Parlament chiar în această săptămână. Totuși, legea privind reorganizarea administrației locale a fost amânată, după ce ședința tensionată a coaliției de duminică s-a încheiat fără un acord clar.
Premierul Ilie Bolojan a transmis un avertisment ferm: dacă legea nu va fi adoptată până la 15 septembrie, ia în calcul demisia.
Această poziție pune o presiune uriașă pe partenerii de guvernare, care trebuie să decidă dacă acceptă varianta propusă de PNL sau dacă merg pe soluții alternative, riscând destabilizarea politică.
Mesajul PNL: viitorul coaliției depinde de aplicarea reformelor
În comunicatul transmis luni, liberalii au fost tranșanți: nu vor rămâne într-o coaliție care doar mimează reformele.
„Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel….”, au transmis liderii PNL, lăsând deschisă posibilitatea unei crize politice majore în cazul în care măsurile nu sunt aplicate.
Concluzie
Reforma administrației locale, considerată de unii drept o tăiere masivă a aparatului birocratic, se conturează, potrivit PNL, ca o ajustare moderată ce va afecta în jur de 13.000 de angajați din primării și consilii județene.
Chiar și în această formă, impactul nu este neglijabil: în localitățile unde primăriile reprezintă principalul angajator, fiecare loc de muncă pierdut va fi resimțit. Totuși, liberalii susțin că măsura este necesară pentru a elibera resurse financiare și pentru a aduce administrația mai aproape de nevoile reale ale comunităților.
Mai presus de cifre, însă, miza este una politică. Viitorul coaliției de guvernare și stabilitatea României depind de modul în care aceste reforme vor fi puse în aplicare. Dacă până la jumătatea lunii septembrie nu se va ajunge la un compromis, amenințarea cu demisia a premierului Ilie Bolojan ar putea deveni realitate, deschizând drumul unei noi crize politice.