Bulgaria, cu o rată de fertilitate ridicată în UE, se confruntă cu o scădere a populației
Bulgaria, deși se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai mare rată de natalitate, se confruntă cu o pierdere semnificativă a populației.
În contextul în care guvernele europene caută soluții pentru a reduce declinul demografic, Bulgaria ilustrează limitele unei rate de fertilitate relativ ridicate. Deși țara se află în topul clasamentului UE în ceea ce privește numărul de nașteri raportat la populația fertilă, numărul deceselor depășește cu mult nașterile, iar populația activă continuă să se diminueze, potrivit Euractiv.
Comisia Europeană lucrează la facilitarea condițiilor pentru ca oamenii să poată avea numărul dorit de copii, prin politici legate de îngrijirea copiilor, echilibrul între viața profesională și personală și accesul la locuințe. Totuși, situația din Bulgaria arată că o rată de fertilitate mai mare nu este suficientă pentru a inversa trendurile demografice.
Conform datelor naționale, nașterile din Bulgaria au scăzut cu 6,6% în 2024 și cu încă 6% în 2025. Rata fertilității a urmat o tendință similară, scăzând de la 1,79 copii per femeie în 2023 la 1,72 în 2024 și la 1,63 în 2025. Chiar și așa, Bulgaria a ocupat prima poziție în clasamentul UE privind fertilitatea, ceea ce reflectă mai degrabă un declin de la un nivel inițial mai ridicat decât o îmbunătățire reală a situației demografice.
Dezechilibrul demografic este evident, Bulgaria având înregistrate doar 50.241 de nașteri în 2025, în contrast cu 99.479 de decese. Practic, au fost aproape două decese pentru fiecare copil născut.
Problema este agravată de scăderea numărului de potențiali părinți. La sfârșitul anului 2025, Bulgaria avea aproximativ 1,25 milioane de femei la vârsta fertilă, cu circa 11.000 mai puține decât în anul precedent. De asemenea, speranța de viață în Bulgaria este semnificativ mai scăzută decât media Uniunii Europene, fiind de 75,8 ani, comparativ cu 81,5 ani la nivelul UE.
Krassen Stanchev a declarat pentru Euractiv că eșecurile în combaterea mortalității evitabile reprezintă „principala cauză a speranței de viață mai scurte în Bulgaria”, adăugând că reformele din sistemul de sănătate, în special cele axate pe prevenție, ar putea fi implementate relativ ușor din punct de vedere economic.
Problemele demografice variază semnificativ de la o regiune la alta. În Sliven, una dintre cele mai sărace județe ale Bulgariei, rata fertilității este de 2,43 copii per femeie, iar vârsta medie la prima naștere este de 22,1 ani. În schimb, în Sofia, vârsta medie la prima naștere este de 30,8 ani. De asemenea, există diferențe considerabile în ceea ce privește speranța de viață, trei dintre cele cinci regiuni ale UE cu cea mai scăzută speranță de viață fiind situate în nordul Bulgariei.
Estimările sugerează că, până în 2050, anumite regiuni ale țării vor înregistra printre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană ale ponderii populației de peste 65 de ani în raport cu populația de vârstă activă. Potrivit lui Stanchev, o productivitate mai ridicată și integrarea unui număr mai mare de persoane inactive pe piața muncii ar putea diminua impactul declinului demografic, deși unele politici actuale au avut efectul opus.
Conform economistului, locurile de muncă din sectorul public atrag angajați care ar putea activa în companiile private, iar salariile au crescut mai repede decât productivitatea. Migrația, pe de altă parte, poate contribui la acoperirea deficitului de forță de muncă. De altfel, migrația a devenit un subiect tot mai important în dezbaterea demografică europeană. Cu ocazia lansării raportului demografic al Comisiei Europene, comisarul Dubravka Suica a afirmat: „Migrația este o necesitate”.
Tradițional, Bulgaria a avut una dintre cele mai mici populații de origine străină din UE, însă fluxurile recente încep să schimbe această situație. În 2025, 44.640 de persoane s-au mutat în Bulgaria, în timp ce 9.555 au părăsit țara, rezultând o migrație netă pozitivă de 35.085 de persoane, care a compensat aproximativ 70% din declinul natural al populației, ce a fost de 49.238 de persoane. În plus, Natalia Efremova a declarat că Bulgaria a atras 108.000 de lucrători din țări din afara UE în ultimii trei ani.
Raportul european avertizează însă că migrația poate „încetini ritmul îmbătrânirii populației, dar nu îi poate modifica traiectoria”.
Conform lui Stanchev, soluțiile trebuie să vină în principal de la nivel național, protecția socială, impozitarea directă și multe politici interne rămânând în competența statelor membre, conform tratatelor UE. Printre măsurile propuse se numără reforma sistemului de pensii, consolidarea sistemului privat de pensii și investiții mai mari în prevenția medicală. Deși Bulgaria este conștientă de aceste soluții de ani de zile, țara continuă să se confrunte cu o îmbătrânire a populației, o pierdere a forței de muncă active și o dependență tot mai mare de migrația forțată.
