Copiii crescuți în anii ’70, ’80 și ’90 au deprins 7 abilități esențiale de supraviețuire

Copiii din anii ’70, ’80 și ’90 au dezvoltat 7 abilități esențiale de supraviețuire

Aproape jumătate dintre părinții de astăzi își supraveghează excesiv copiii, în mare parte din cauza modului în care au fost crescuți ei înșiși, care a fost în mare parte lipsit de intervenții directe.

Din păcate, această supraveghere constantă a privat copiii de abilitățile fundamentale de supraviețuire care erau comune în decadelor anterioare. Comparativ cu cei crescuți în anii ’70, ’80 și ’90, care erau mai independenți și își dobândeau abilitățile prin încercare și eroare, copiii moderni sunt protejați și au nevoie de mult mai mult sprijin. Abilitățile de viață care erau obișnuite înainte de era tehnologiei moderne sunt acum aproape dispărute, dar au fost esențiale pentru generațiile X, millennials și chiar pentru unii tineri boomeri.

Abilitățile de bază în viață pe care copiii crescuți în anii ’70, ’80 și ’90 le-au învățat, dar care au devenit obsolescente datorită parentingului modern:

1. Au învățat să evalueze riscurile atunci când erau în public fără adulți.

Publicitate
Ad Image

Generația X a fost denumită „generația cheii” deoarece a petrecut majoritatea timpului pe cont propriu, fără părinți care să-i supravegheze și să-i ghideze în viața de zi cu zi. Fie că era vorba de a face cumpărături singuri sau de a vorbi cu străini în drum spre școală, au învățat cum să supraviețuiască în public pe cont propriu. Aceasta însemna că trebuiau să facă greșeli și să învețe să evalueze riscurile fără multă supraveghere.

2. Știau să se orienteze fără ajutorul GPS-ului sau al telefonului.

Navigarea fără o aplicație nu era o alegere pentru acești copii, ci o abilitate de supraviețuire care le oferea libertate, lucru pe care copiii de astăzi nu-l mai înțeleg. Dacă telefonul lor se strică în mijlocul nicăieri, nu este o urgență. Ei știu cum să citească o hartă pe hârtie sau să se orienteze folosind un simț de bază al direcției.

3. Aveau abilități de gătit și erau de încredere în a se hrăni singuri.

Deși mulți tineri de astăzi știu să gătească, părinții moderni nu au sprijinit învățarea acestei abilități. Copiii de alte generații găteau pentru frații și familiile lor fără multă supraveghere și erau considerați capabili să nu incendieze casa. Fără livrări rapide, ei se hrăneau singuri.

4. Au învățat să facă față dificultăților.

Viața poate fi uneori nedreaptă, iar copiii crescuți în anii ’70, ’80 și ’90 nu au fost protejați de acest adevăr. Au fost crescuți să facă față vremurilor dificile, ceea ce însemna că nu aveau întotdeauna un spațiu sigur pentru a cere ajutor sau pentru a-și exprima emoțiile. Dacă dădeau un test prost sau uitau să obțină o semnătură, se confruntau cu consecințele fără a apela la părinți pentru a le rezolva problema.

5. Au învățat să gândească critic și să cerceteze fără internet.

Fie că era vorba de a răsfoi enciclopedii sau de a naviga prin catalogul bibliotecii, aceste generații de copii au trebuit să învețe cum să cerceteze și să citească informațiile pentru a separa faptele de ficțiune. Acest lucru a necesitat răbdare și efort.

6. Au învățat să repare lucruri defecte în loc să cumpere un înlocuitor.

Acești copii, care nu aveau banii necesari pentru a înlocui o jucărie stricat sau o bicicletă ruginită, au învățat să repare lucruri. Fie că a fost vorba de o obligație sau de o lecție pe care părinții le-au transmis, mentalitatea de a repara înainte de a înlocui este încă o abilitate de supraviețuire în viața de adult.

7. Au gestionat propriul timp și program.

În timp ce copiii foarte ocupați de astăzi au părinți care le colectează și le gestionează programul, gospodăriile din trecut adoptau o abordare diferită. Copiii erau responsabili pentru timpul și obligațiile lor, fie că era vorba de a face treburi sau de a termina temele la timp. Nu aveau un supraveghetor.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *