Negocierile ONU pentru biodiversitate s-au încheiat fără un acord privind sursele de finanțare
Summitul ONU privind biodiversitatea COP17, desfășurat la Erevan, s-a încheiat sâmbătă cu un angajament reînnoit de protejare a naturii până în 2030, dar fără o înțelegere privind suplimentarea finanțării. Aproape 200 de țări nu au stabilit cine va acoperi deficitul anual de 700 de miliarde de dolari necesar pentru protejarea biodiversității, potrivit Politico.
Angajamente și probleme nerezolvate
În contextul degradării accelerate a ecosistemelor, negocierile internaționale menite să impulsioneze conservarea naturii s-au încheiat cu rezultate limitate. După două săptămâni de discuții, statele au convenit să accelereze eforturile globale de protejare a naturii și de refacere a ecosistemelor degradate până în 2030.
Aproape 200 de țări au ajuns la un acord dificil privind accelerarea aplicării Cadrului global pentru biodiversitate. Proiectul de text prevede intensificarea eforturilor pentru depășirea lacunelor, provocărilor și obstacolelor care împiedică punerea în practică a măsurilor convenite. Versiunea finală a documentului nu era disponibilă imediat.
Ministrul armean al Mediului, Hambardzum Matevosyan, care a prezidat summitul, a declarat că negociatorii „au obținut mai mult decât ne-am fi putut aștepta”. Cu puțin timp înainte de adoptarea textului, un membru al delegației elvețiene a spus: „Dacă suntem cu toții nemulțumiți, probabil că acesta este cel mai bun compromis la care putem ajunge în aceste chestiuni extrem de delicate”.
Cu toate acestea, guvernele nu au convenit să extindă numărul țărilor care contribuie financiar la protejarea biodiversității. Statele au recunoscut doar că sunt necesare contribuții mai mari, fără să stabilească cine ar trebui să le asigure.
Discuțiile au fost prelungite și de divergențele privind formulările referitoare la implicarea popoarelor indigene într-un organism important de luare a deciziilor din cadrul Convenției ONU privind diversitatea biologică.
Negociatorii au părăsit Erevanul cu mai multe probleme nerezolvate, care urmează să fie abordate până la următoarea conferință COP, programată pentru 2028, în Ecuador. Printre acestea se numără modalitățile de a atrage mai multe companii care beneficiază de pe urma resurselor naturale, astfel încât să contribuie la finanțarea proiectelor de conservare prin Fondul Cali. Instrumentul a fost înființat în 2024 pentru mobilizarea finanțării private în sprijinul biodiversității.
Divergențe privind finanțarea
Summitul a evidențiat diferențe tot mai mari între state în privința responsabilității financiare pentru conservarea naturii. Disputa îi opune, pe de o parte, pe cei care consideră că țările dezvoltate trebuie să contribuie mai mult, deoarece economiile lor au participat istoric la degradarea mediului, iar, pe de altă parte, statele care au avut o creștere economică accelerată în ultimele trei decenii și sunt considerate acum suficient de bogate pentru a contribui.
Convenția ONU privind diversitatea biologică pornește de la principiul că statele bogate ar trebui să sprijine mai mult protejarea naturii, având în vedere presiunea exercitată de societățile și economiile lor asupra ecosistemelor planetei. De la ratificarea Convenției, în anii 1990, Canada, Australia, Japonia, Regatul Unit, Elveția, Norvegia și mai multe țări membre ale Uniunii Europene au finanțat eforturile de aplicare a prevederilor acesteia.
Aceste state vor ca și alte țări cu venituri ridicate să contribuie mai mult. „Știm cu toții că avem nevoie de mai multe resurse pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a Cadrului global pentru biodiversitate”, a declarat Jessika Roswall, comisarul european pentru mediu.
În timpul negocierilor, China, Arabia Saudită, Rusia și Argentina, printre statele care nu contribuie în prezent la finanțare, s-au opus introducerii unor criterii bazate pe nivelul veniturilor pentru stabilirea obligațiilor financiare ale fiecărei țări. Blocajul a nemulțumit unele state care ar fi beneficiat de lărgirea bazei de donatori.
„Vrei să-mi spui că statele petroliere bogate, care în multe cazuri sunt mai bogate decât unii dintre donatorii inițiali și care sunt responsabile de o cantitate uriașă de emisii și de practici dăunătoare care afectează direct biodiversitatea, nu ar trebui să contribuie la fond?”, a declarat miercuri Juan Carlos Navarro, ministrul Mediului din Panama, în timp ce negocierile erau în desfășurare.
Țările respective „nu doresc să aibă aceleași obligații ca țările dezvoltate în această privință și invocă argumentul responsabilităților ecologice”, a explicat Juliette Landry, cercetătoare principală la centrul de studii IDDRI.
În cele din urmă, statele au convenit să menționeze că „un număr mai mare de părți care contribuie ar îmbunătăți mobilizarea finanțării pentru biodiversitate” și au invitat alte țări să participe voluntar la eforturile financiare, potrivit proiectului de text.
Experții au avertizat în cadrul COP17 că un milion de specii sunt amenințate cu dispariția. ONU estimează că deficitul anual de finanțare pentru biodiversitate este de 700 de miliarde de dolari.
„Nu suntem pe drumul cel bun pentru a opri și a inversa pierderea biodiversității până în 2030”, a declarat Monique Barbut, ministrul francez al Mediului, în cadrul unei sesiuni plenare a COP17, miercuri. Lumea trebuie să „mobilizeze toate sursele internaționale de finanțare” pentru a atinge acest obiectiv, a subliniat ea.
Steven Guilbeault, fost ministru al Mediului din Canada, a declarat: „Această COP urma să fie întotdeauna dificilă”. El a adăugat că „adevărata moștenire a COP17 se va decide mult dincolo de aceste ziduri, când cuvintele vor trebui să se transforme în acțiuni”.
Decizii și angajamente pentru natură
În pofida divergențelor, participanții la summit au salutat acordul final, pe care l-au considerat o victorie pentru multilateralismul în domeniul protecției mediului. Guvernele și-au reafirmat angajamentul de a proteja 30% din suprafețele terestre și marine ale planetei și de a majora finanțarea pentru biodiversitate la 200 de miliarde de dolari anual până în 2030.
„La Erevan, am văzut că multilateralismul de mediu a prevalat încă o dată. Țările s-au reunit, au găsit spiritul compromisului și ne-au permis să convenim asupra unor decizii importante care vor sprijini progrese reale pentru oameni și pentru planetă”, a declarat Inger Andersen, directorul executiv al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.
După două săptămâni de reuniuni, mese rotunde și sesiuni plenare, negociatorii au convenit să consolideze rolul orașelor și al administrațiilor locale în aplicarea obiectivelor privind biodiversitatea. Au decis, de asemenea, să îmbunătățească mecanismele prin care fondurile pentru conservarea naturii ajung la acestea.
Statele au adoptat decizii pentru sprijinirea consolidării capacităților și a cooperării științifice și au convenit că sunt necesare eforturi suplimentare pentru protejarea ecosistemelor marine. Totodată, au recunoscut necesitatea reducerii subvențiilor care finanțează activități economice dăunăto



Bineînțeles că s-au terminat negocierile fără un acord! 🤦♂️ Iar ne luăm țeapă și protejăm natura cu vorbe goale. Da, sigur, noi o să salvăm planeta din fața calculatorului.
Nu se schimbă nimic în sistemul ăsta! 😒 Promisiuni după promisiuni și suntem tot aici, de parcă ne-ar păsa cineva de biodiversitate. Asta e România… mereu la coada clasamentului!