Generațiile născute în anii ’70 și ’80: 11 abilități unice
Deși sunt cea mai stresată generație, persoanele din Generația X au multe de învățat de la tinerii de astăzi. Experiențele lor unice din copilărie, caracterizate printr-o independență accentuată, le-au modelat personalitatea într-un mod pe care tinerii din prezent nu-l pot înțelege pe deplin. De obicei, lăsați să se descurce singuri în timpul liber, cei crescuți în anii ’70 și ’80 au dezvoltat abilități esențiale, care pot lipsi generațiilor mai tinere.
Întorcându-se acasă de la școală într-o casă goală și învățând să se descurce singuri, aceștia au dezvoltat o reziliență puternică și un simț al umorului care îi leagă chiar și pe străini, ajutându-i să facă față celor mai dificile momente. Persoanele crescute în anii ’70 și ’80 au 11 abilități specifice pe care generațiile mai tinere s-ar putea să nu le învețe niciodată.
1. Întreținerea și repararea de bază a mașinilor.
Cei crescuți în anii ’70 și ’80 au fost adesea nevoiți să învețe abilități practice, cum ar fi schimbarea unui pneu sau schimbarea uleiului. Părinții lor erau adesea ocupați, iar aceste lecții deveneau rare. Ca adulți, aceștia știu cum să aibă grijă de bunurile lor, de la case la mașini, și depind mult mai puțin de servicii externe comparativ cu generația Z.
2. Bugetarea și economisirea banilor.
Peste 70% din tinerii din generația Z sunt atât de stresați din cauza banilor, încât nu pot dormi. Aceștia preferă să ignore stresul financiar, în loc să învețe să-l gestioneze mai bine. Comparativ cu cei crescuți în anii ’70 și ’80, care au reușit să termine facultatea și să economisească fără multe dintre presiunile cu care se confruntă tinerii de azi, este evident că frugalitatea le-a devenit o a doua natură.
3. Declararea impozitelor.
Peste 30% din tinerii din generația Z nu își declară regulat impozitele federale. Fie că nu știu cum sau nu înțeleg gravitatea obligațiilor financiare, lipsa lecțiilor despre impozite acasă și la școală îi lasă să se descurce singuri.
4. Scrierea în scris cursiv.
Deoarece lecțiile de cursiv au fost eliminate din curriculumul educațional Common Core în 2010, nu este surprinzător că majoritatea tinerilor din generația Z nu știu să scrie sau să citească în cursiv. Deși părinții lor ar fi putut să-i învețe acasă, majoritatea depind de tastare și mesaje text.
5. Distracția fără ecrane.
Deși unii tineri încearcă să se deconecteze de la social media pentru a îmbrățișa hobby-urile analogice, majoritatea copiilor sunt complet dependenți de telefoanele lor pentru diverse activități, de la rezolvarea problemelor până la a se distra. Capacitatea de a gestiona plictiseala fără un telefon este o abilitate rară astăzi.
6. Citirea hărților fizice.
Întrucât tinerii au crescut cu telefoane mobile și GPS-uri digitale, nu este surprinzător că mulți nu știu să folosească o hartă pe hârtie. Acest lucru nu se limitează doar la hărți, ci și la citirea unui ceas analogic.
7. Calculul mental.
Deși generația Z a trecut prin școală și a învățat multe dintre aceleași lecții de matematică ca și colegii lor din generațiile mai vechi, un procent șocant nu poate face calcule mentale de bază în viața de zi cu zi.
8. Utilizarea abilităților de gândire critică.
Dependența de AI și telefoane pentru a rezolva problemele a dus la o diminuare a abilităților de gândire critică în rândul tinerilor. Comparativ, cei crescuți în anii ’70 și ’80 au avut mult timp pentru a gândi și a se descurca singuri.
9. Adresarea și expedierea scrisorilor.
Deși hobby-urile analogice revin, majoritatea tinerilor nu știu cum să adreseze un plic sau să-l trimită. Abilitățile fundamentale au fost lăsate deoparte în favoarea comunicării digitale.
10. Gătitul pentru sine.
Peste două treimi din tinerii din generația Z nu au abilități de gătit de bază. Aceștia se bazează pe livrări de mâncare și opțiuni convenabile, deoarece nu au fost învățați să gătească acasă.
11. Cumpărăturile în persoană.
Cu un accent pe conveniență, nu este surprinzător că generația Z preferă să facă cumpărături online. Spre deosebire de cei crescuți în anii ’70 și ’80, care erau adesea nevoiți să interacționeze cu străinii, tinerii preferă să evite interacțiunile sociale.
