Noua strategie a lui Vladimir Putin: transformarea orașelor din Ucraina în zone nelocuite
Rusia își extinde campania de atacuri asupra Ucrainei, vizând nu doar infrastructura energetică, ci și sistemele care asigură funcționarea orașelor: depozite, căi ferate, poduri, comunicații, centre de date și rețele de apă.
Kievul susține că Moscova urmărește să facă viața civilă tot mai dificilă și să îi determine pe ucraineni să plece din marile orașe. Strategia amintește de tacticile folosite de Rusia în Groznîi și Mariupol, însă eficiența ei politică rămâne incertă, arată TVP World, într-o analiză.
Ofensiva de iarnă a Rusiei este deja în plină desfășurare, mai devreme decât se aștepta, însă pare să fi intervenit și o schimbare mai profundă în modul în care Moscova poartă războiul. În septembrie, potrivit serviciilor de informații ucrainene, care se bazează parțial pe comunicații ruse interceptate, președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi relaxat restricțiile anterioare privind țintele pe care forțele sale le puteau ataca.
De atunci, Rusia și-a extins campania de la infrastructura energetică spre sistemele care susțin viața civilă: depozite de alimente și combustibil, căi ferate, centre de date, rețele de comunicații și poduri.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că documentele obținute de serviciile de informații ucrainene autorizează atacuri asupra infrastructurii, logisticii, drumurilor, școlilor și spitalelor „pentru a forța oamenii să părăsească capitala și diferite orașe: acesta este scopul operațiunii”. Oficialii ucraineni consideră că obiectivul este de a face viața în marile orașe ale țării tot mai greu de suportat, până când suferința civililor se va transforma în presiune politică pentru o soluționare în condițiile impuse de Moscova.
Luptele cele mai intense se dau acum în jurul orașelor Marinka, Avdiivka și Bahmut în estul Ucrainei, dar și în Herson. Problema pentru Putin este că ipoteza care stă la baza acestei strategii rămâne nedovedită. Rusia a demonstrat că poate face viața ucrainenilor mizerabilă. Nu a demonstrat însă că această suferință îi determină pe ucraineni să se supună.
Un sondaj realizat de KIIS în septembrie a arătat că 77% dintre respondenți consideră că Ucraina ar trebui să continue rezistența armată chiar dacă atacurile rusești lasă populația fără electricitate, încălzire sau canalizare.
Așadar, aceasta este o etapă nouă și mai periculoasă a războiului, dar și un pariu riscant pentru Kremlin. Fostul comandant al Armatei SUA în Europa, Ben Hodges, a descris ultima abordare a Rusiei drept un pas către „strategia de la Groznîi sau Alep”. Și Mariupolul se înscrie în aceeași logică.
Luptele au fost diferite, dar planul era unul cunoscut: transformarea vieții civile într-o parte a câmpului de luptă și speranța că suferința va slăbi rezistența. Singurele lucruri care s-au schimbat sunt instrumentele de asediu. Putin nu are nevoie de o armată poziționată în afara porților unui oraș. Rusia nu poate încercui Kievul, Harkovul și Odesa așa cum a încercuit Mariupolul. Dronele și rachetele îi permit să atace funcțiile acestor orașe de la sute de kilometri distanță.
Această nouă versiune a „algoritmului lui Putin” vizează metabolismul orașului. Rusia nu se mai concentrează doar asupra obiectivelor militare sau asupra rețelei electrice, ci asupra sistemelor care permit funcționarea vieții urbane: depozite, centre de date, poduri, trenuri, aprovizionarea cu combustibil, comunicații și gestionarea și distribuția apei.
Un nou val de explozii este raportat în mai multe orașe din Ucraina. Un oraș nu trebuie neapărat distrus complet pentru a fi paralizat. Dacă aceste fluxuri sunt întrerupte suficient de des, viața de zi cu zi devine din ce în ce mai greu de susținut.
Podurile din Kiev ilustrează modul în care funcționează această strategie. Podurile de Nord și de Sud au fost atacate de șapte ori în primele patru zile ale lunii octombrie. Rusia s-a străduit să provoace daune structurale majore, însă chiar și închiderile temporare pot perturba grav circulația într-un oraș despărțit de râul Dnipro.
Creșterea bruscă a numărului de drone rusești. Cifrele arată cât de rapid și-a extins Rusia acest nou arsenal. Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, Moscova a utilizat aproximativ 350 de drone cu motor cu reacție în iunie, 1.500 în iulie și 2.850 în august. Până la 29 septembrie, lansase deja 3.177 de drone în acea lună, iar Forțele Aeriene au estimat ulterior că totalul pentru septembrie a ajuns la aproape 3.500.
De atunci, ritmul s-a accelerat din nou. În săptămâna care s-a încheiat pe 4 octombrie, a declarat Zelenskyy, Rusia a atacat Ucraina cu peste 1.900 de drone de atac, inclusiv peste 800 de modele cu propulsie cu reacție, alături de 1.700 de bombe aeriene ghidate și 25 de rachete.
Tehnologia evoluează odată cu creșterea numărului de drone. Specialiștii ucraineni au examinat o încărcătură explozivă rusă concepută special pentru a avaria stâlpii de înaltă tensiune și structurile de oțel ale podurilor. Aceasta combină o încărcătură principală de aproximativ 40 de kilograme cu patru module de lovire suplimentare și utilizează detonatoare de contact proeminente, descrise drept „mustăți”.
Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier prezidențial ucrainean pe probleme de tehnologie de apărare, afirmă că aceasta a fost creată „special pentru distrugerea stâlpilor de înaltă tensiune și a structurilor metalice ale podurilor”.
Aceasta este unul dintre cele mai revelatoare detalii ale campaniei. Rusia nu se mai limitează la creșterea numărului de drone trimise deasupra orașelor ucrainene. Produce în serie arme mai rapide și le adaptează pentru a ataca sistemele fizice care asigură funcționarea acestor orașe.
Variantele mai noi ale modelului Geran utilizează motoare cu reacție și un sistem îmbunătățit de navigație autonomă, ceea ce le face mai greu de interceptat de echipele mobile de artilerie și de dronele de interceptare mai ieftine pe care Ucraina le-a dezvoltat împotriva modelelor Shahed anterioare.
Există, de asemenea, un presupus document de planificare rus, obținut de Ucraina și prezentat partenerilor europeni. Se pare că acesta vizează substațiile care leagă Ucraina de importurile europene de energie electrică, instalațiile hidroelectrice și stațiile de distribuție care conectează cele trei centrale nucleare funcționale ale Ucrainei la rețea.
Sistemele de apă și de canalizare apar, de asemenea, printre ținte, fiind menționate în mod special Kievul, Harkovul și Odesa. Documentul nu a fost autentificat în mod independent, ceea ce este important. Însă ministrul ucrainean al



Băi, da’ ce planuri mărețe are Putin! 😅 Dar cine mai are timp de orașe nelocuite când la noi s-au făcut cartiere fantomă fără să se bombardeze nimeni? Iar ne luăm țeapă cu tot acest război…
Sincer acum, nu se schimbă nimic în fața acestor atrocități. Statul nostru e ocupat cu alte probleme și noi suntem de râs în ochii lumii. Ce promisiuni mai sunt, dacă oricum le îngropăm sub mormane de corupție?
Hai că poate iese ceva bun din toată treaba asta! Chiar dacă situația e gravă, eu încă sper că oamenii vor găsi o soluție pașnică și va fi bine pentru toată lumea. 🤞.