Nuclearelectrica: producția livrată a scăzut cu 31,1% în nouă luni, pe fondul opririlor de la Cernavodă
Producția livrată de Nuclearelectrica în Sistemul Energetic Național (SEN) în primele nouă luni din 2026 a fost cu 31,1% mai mică decât în perioada similară din 2025. Reducerea producției a fost determinată de opririle celor două unități de la Cernavodă, inclusiv din cauza nivelului scăzut al Dunării.
Opririle unităților de la Cernavodă
În perioada ianuarie-septembrie 2026, Nuclearelectrica a livrat în SEN 5.088.351 MWh, față de 7.382.537 MWh în primele nouă luni din 2025. Datele apar în raportul semnat de directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară.
Ambele unități au fost oprite în intervalul 10 mai, ora 11:00 – 30 mai, ora 19:56. Ulterior, U1 și U2 au fost oprite în etape din cauza nivelului redus al Dunării. U1 a fost oprită prima, începând cu 28 iulie, iar din 1 august România se afla în stare de alertă energetică.
În mod tradițional, centrala de la Cernavodă asigura aproximativ 20% din producția națională. În primele trei trimestre din 2026, ponderea sa a coborât la 14%, potrivit datelor publicate de Transelectrica, operatorul național de sistem și transport al energiei electrice.
În mixul de producție netă din ianuarie-septembrie 2026, componenta termo a avut cea mai mare pondere, de 30%, urmată de hidro, cu 26%. Sursele regenerabile au reprezentat 24%, iar energia nucleară, 14%.
Fiecare dintre cele două unități de la Cernavodă are o capacitate instalată de 706,5 MW. Acestea au cumulat mii de ore în care nu au livrat energie în sistem.
Oprirea planificată a U1 a început la 10 mai, ora 10:50, și a durat 1.341,2 ore. Din 28 iulie, ora 13:40, unitatea a fost oprită controlat din cauze externe, din cauza nivelului scăzut al Dunării. Până la 30 septembrie, oprirea a însumat 1.546,3 ore.
La U2, o oprire neplanificată a început la 4 mai, ora 19:53, și a durat 624 de ore. Începând cu 13 august, ora 10:53, unitatea a fost oprită controlat din cauze externe, din cauza nivelului scăzut al Dunării. Până la 30 septembrie, oprirea a ajuns la 1.165,1 ore.
Venituri și cheltuieli în primele nouă luni
Profitul operațional (EBITDA) realizat de Nuclearelectrica în perioada ianuarie-septembrie 2026 a scăzut cu 22,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția a fost influențată de diminuarea cu 17,1% a veniturilor din vânzarea energiei electrice, echivalentă cu 693,7 milioane de lei.
„Situația excepțională din perioada iulie-prezent generată de scăderea drastică a nivelului și debitului fluviului Dunărea a condus la sistarea în etape a producției la Unitățile 1 și 2 CNE Cernavodă și instalarea Forței Majore începând cu 10 august 2026. Societatea a întreprins demersuri operaționale și comerciale pentru diminuarea impactului acestor evenimente. Cu toate acestea, contextul nefavorabil are impact și se reflectă și în diminuarea profitului”, arată compania.
Veniturile din exploatare s-au redus cu 16,7%, în principal ca urmare a scăderii cu 17,1% a veniturilor din vânzarea energiei electrice.
Începând cu luna iulie 2025, compania nu a mai înregistrat cheltuieli cu contribuția la fondul de tranziție energetică (CFTE). Prin urmare, în perioada ianuarie-septembrie 2026, această cheltuială a fost zero, față de 504,5 milioane de lei în aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile din exploatare, fără depreciere, amortizare și CFTE, au crescut cu 19,9% în intervalul 1 ianuarie-30 septembrie 2026, comparativ cu perioada similară a anului precedent.
„Această creștere este cauzată în principal de oprirea neplanificată în luna mai a Unității 2 simultan cu oprirea Unității 1 la care era programată oprirea planificată, care a contribuit la creșterea cu aproximativ 149% a costului cu achiziționarea energiei electrice, și respectiv de creșterea contribuției ANDR și a taxei pentru apă tehnologică, cu impact în alte cheltuieli de exploatare realizate în prima parte a anului 2026, până la instalarea situației excepționale generată de scăderea drastică a nivelului și debitului Dunării. De asemenea, s-a înregistrat creștere la nivelul cheltuielilor cu reparațiile și mentenanța, întrucât ambele evenimente antemenționate au necesitat realizarea unor astfel de lucrări. Se observă, așadar, caracterul de cost fix al activității de producție la nivelul centralei nuclearoelectrice CNE Cernavodă, întrucât cheltuielile din exploatare nu sunt direct și proporțional corelate cu nivelul producției”, a informat conducerea companiei.
Rezultatul financiar și impozitul pe profit
Rezultatul financiar net a crescut cu 21,1%. În perioada ianuarie-septembrie 2026, veniturile financiare au fost cu 22,6% mai mari decât în intervalul similar al anului precedent, reprezentate de venituri din dobânzi și diferențe de curs valutar favorabile.
Cheltuiala netă cu impozitul pe profit înregistrată în ianuarie-septembrie 2026 a scăzut cu 25,8%, ca urmare a reducerii profitului impozabil calculat pentru perioada de raportare față de cel calculat pentru perioada similară din anul precedent.


