Putin se așteaptă la o scădere a sprijinului european pentru Ucraina, avertizând despre escaladare
Pe fondul provocărilor interne cu care se confruntă susținătorii europeni ai Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin mizează pe o diminuare a sprijinului european pentru Kiev în lunile următoare, conform unor oficiali și analiști ruși și europeni, relatează The Washington Post.
Economia rusă se confruntă cu dificultăți din cauza sancțiunilor internaționale, iar Kremlinul se străduiește să acopere un deficit bugetar uriaș. Cu toate acestea, după victoria aranjată a partidului lui Putin în alegerile parlamentare recente și bombardamentele forțelor ruse asupra infrastructurii ucrainene, acesta nu a arătat interes pentru a renunța la pretențiile sale maximaliste în favoarea păcii.
În schimb, oficiali și analiști consideră că Putin acționează cu convingerea că are avantajul într-un război de uzură, nu doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva Europei. Kremlinul începe să vadă Europa ca un obstacol principal în calea victoriei, pe măsură ce administrația Trump încetează să mai solicite noi fonduri din partea Congresului pentru Kiev.
Duminică, cancelarul german Friedrich Merz a vizitat Kievul, anunțând un nou ajutor de 1,5 miliarde de dolari pentru Ucraina. Cu toate acestea, viitorul său politic este incert, în contextul succesului surprinzător al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, care se opune sprijinului acordat Ucrainei.
În același timp, Putin își consolidează poziția Rusiei pe mai multe fronturi. Prin atacurile asupra infrastructurii civile din Kiev, el urmărește să facă orașul de nelocuit înainte de venirea iernii, provocând destabilizarea țării. El speră că, până în primăvară, Europa nu va mai avea nici dorința, nici capacitatea de a susține Ucraina.
„Putin consideră că, până în vară, situația din Europa se va schimba, iar sprijinul acordat Ucrainei va scădea”, a declarat Mihail Hodorkovski. „Acest lucru oferă Kremlinului motivația necesară pentru a-și continua atacurile sfidătoare”.
Moscova a intensificat ceea ce liderii europeni numesc un „război hibrid” împotriva Europei, având scopul de a submina sprijinul pentru Kiev, inclusiv prin dezinformare online, atacuri cibernetice și sabotaj. Un oficial rus a declarat pentru The Washington Post: „Vom urma calea escaladării” pentru a descuraja Europa, inclusiv prin lovituri asupra Ucrainei, pentru a profita de lipsa sistemului de apărare antirachetă.
Oficialul a adăugat că eforturile de reluare a negocierilor de pace „nu duceau nicăieri”. Deși Putin a lăsat să se înțeleagă că ar fi dispus să reia negocierile după alegerile pentru Duma, el a afirmat săptămâna trecută că atacurile cu drone ucrainene din perioada alegerilor au zădărnicit orice posibilitate de reluare a discuțiilor.
Conducerea rusă este îngrijorată de faptul că implicarea Europei în conflict crește constant. Un academician rus, apropiat diplomaților de rang înalt, a spus că Moscova ar dori să oprească acest proces.
Șeful serviciului de informații externe din Germania a avertizat Bundestagul că Moscova intensifică un „război din umbră” agresiv împotriva țării, menționând că Rusia testează modul în care Germania gestionează această situație. „Trebuie să facem față acestei situații”, a spus Martin Jaeger.
Merz a caracterizat acțiunile Moscovei ca un „semn al disperării Rusiei în fața războiului său eșuat din Ucraina”. Analiști din Moscova susțin că intensificarea atacurilor și amenințările nucleare sunt singura opțiune rămasă pentru Kremlin, pe măsură ce finanțele Rusiei se află sub presiune. „Banii se epuizează”, a declarat Andrei Kolesnikov.
Proiectul de buget federal pentru anul viitor preconizează majorări fiscale semnificative pentru a finanța cheltuielile record pentru armata rusă, care ar putea ajunge la 202 miliarde de dolari. Noul sistem de impozitare a dus la stoparea creșterii economice.
O licitație de titluri de stat a fost anulată după ce băncile ruse au refuzat să cumpere titluri, subminând o sursă esențială pentru acoperirea deficitului de finanțare. Totuși, un oficial rus a afirmat că „mașina” economică „rezistă”. În Europa, forțele politice cu orientări mai pro-Moscova câștigă teren, iar „așteptarea strategică și răbdarea sunt, desigur, și ele tactici”.
Marine Le Pen se află în fruntea sondajelor pentru alegerile prezidențiale din Franța. Ea a declarat că deteriorarea finanțelor publice va afecta sprijinul Franței pentru Ucraina. Guvernul francez a propus un buget care prevede reduceri și majorări de impozite în valoare de 48 de miliarde de dolari, în contextul protestelor elevilor împotriva subfinanțării școlilor.
Criticând deciziile lui Merz, Alice Weidel a afirmat că Germania ar trebui să reia aprovizionarea cu gaz rusesc, considerând că promisiunile de ajutor pentru Ucraina afectează fondurile de pensii și de sănătate.
Putin a profitat de provocările financiare și politice cu care se confruntă Europa, afirmând că plângerile liderilor europeni sunt menite să distragă atenția de la problemele interne. „Uitați-vă la ce se întâmplă cu economia”, a subliniat el.
Când a fost întrebat dacă Rusia ar încerca să destrame Uniunea Europeană, Putin a răspuns că nu este nevoie de eforturi: „Se vor destrăma de la sine”. El mizează pe „agravarea crizelor”, conform Tatianei Stanovaya, cercetătoare la Centrul Carnegie Eurasia pentru Rusia. „Actualii lideri, considerați antiruși și incompetenți, pur și simplu nu vor fi în măsură să facă față situației”.
Rusia a afirmat că deține informații conform cărora NATO pregătește o „blocadă aeriană și navală” asupra Kaliningradului. Ministerul Afacerilor Externe a avertizat Alianța că este pregătită să răspundă la orice tentativă de izolare cu „întregul său arsenal, inclusiv armele nucleare”.
NATO a acuzat Moscova de „retorică nucleară iresponsabilă” în urma amenințărilor, care au fost făcute și în urma unor exerciții militare desfășurate de Alianță în regiune. Serviciul de informații al apărării din Danemarca a avertizat cu privire la riscul unui atac militar limitat din partea Rusiei asupra unor țări membre NATO în următoarele luni.
Președintele francez Emmanuel Macron a convocat o reuniune cu liderii partidelor politice și cu șefii serviciilor de securitate pentru a discuta despre amenințarea în creștere. Kremlinul acționează pe baza convingerii că în Europa există forțe diferite, iar unii nu doresc o confruntare nucleară, conform spuselor Tatianei Stanovaya.
Politica Moscovei față de Europa a devenit „schizofrenică”, a adăugat ea, menționând că Putin dă de înțeles că nu dorește un război cu Europa
