România îmbătrânește, aproape 4 milioane de persoane au peste 65 de ani
La 1 ianuarie 2026, în România existau 3,903 milioane de persoane cu vârsta de 65 de ani și peste, ceea ce reprezenta 20,5% din populația rezidentă a țării, de 19,041 milioane de persoane, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice.
Dintre vârstnicii existenți, 1,555 milioane erau bărbați, ceea ce constituia 16,7% din totalul bărbaților rezidenți, iar 2,349 milioane erau femei, reprezentând 24,1% din totalul femeilor rezidente.
În ceea ce privește distribuția teritorială, regiunile cu cele mai mari ponderi de populație vârstnică erau Nord-Est și Sud-Muntenia, cu peste 15,8%, urmate de Sud-Est (13,1%), Nord-Vest (12,6%), Centru (12,1%), București-Ilfov (10,8%) și Sud-Vest (10,5%). Cele mai îmbătrânite regiuni, în raport cu populația totală, erau Sud-Vest Oltenia și Sud-Est, fiecare cu peste 22%, urmate de Sud-Muntenia, Vest și Centru, fiecare cu peste 20%, și Nord-Est și Nord-Vest cu peste 19%. București-Ilfov era cea mai tânără regiune, cu 18,1%.
Conform INS, vârsta mediană și vârsta medie sunt alți doi indicatori relevanți pentru a evalua îmbătrânirea populației. România se află sub nivelul Uniunii Europene, deși acești indicatori au crescut constant în ultimii 14 ani. Astfel, în 2012, vârsta mediană a populației rezidente în Uniunea Europeană era de 41,9 ani, iar în România era de 40,1 ani. În 2022, vârsta mediană a crescut la 44,4 ani în Uniunea Europeană și la 43,4 ani în România. În 2026, vârsta mediană a populației rezidente în România era de 44,4 ani.
Vârsta medie a ajuns la 43,1 ani. În 2012, aceasta era de 40,6 ani în România, comparativ cu 41,9 ani în Uniunea Europeană. În 2022, vârsta medie a crescut la 42,3 ani în România, iar în Uniunea Europeană la 42,2 ani. În 2026, vârsta medie a populației rezidente în România era de 43,1 ani.
Indicele de îmbătrânire demografică al populației rezidente la 1 ianuarie 2026 a fost de 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere.
Structura gospodăriilor, realizată în funcție de statutul ocupațional al capului gospodăriei, arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de salariați (47,6%) și de pensionari (39,3%). Gospodăriile cu cap de gospodărie de 65 de ani și peste constituiau 35,3%, în timp ce cele cu cap de gospodărie între 25-49 de ani erau pe primul loc, cu 36%.
Aproape 3,8 milioane de pensionari pentru limită de vârstă existau în anul 2025, dintr-un total mediu de 4,916 milioane de pensionari de asigurări sociale, dintre care 3,823 milioane erau pensionari pentru limită de vârstă. Între 2021 și 2025, s-a înregistrat o scădere de 3,2%, echivalentul a 162.000 de pensionari, în timp ce numărul mediu al pensionarilor pentru limită de vârstă a crescut ușor cu 0,4% (14.000 de persoane) între 2021 și 2024.


