Șeful AEP detaliază modificările necesare în legile electorale și costurile alegerilor anticipate

Modificările necesare în legislația electorală și costurile alegerilor anticipate, detaliate de șeful AEP

Alegerile anticipate ar trebui organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, însă legislația electorală actuală este construită pentru scrutinurile la termen.

Șeful AEP, Adrian Țuțuianu, spune că regulile trebuie adaptate fără a afecta dreptul la vot și estimează costul alegerilor la 160–170 de milioane de euro.

Adrian Țuțuianu a declarat, vineri, într-o conferință de presă susținută la Târgu Mureș, că textul constituțional prevede că dacă Parlamentul este dizolvat, atunci alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni. „În urmă cu trei luni, eu am afirmat că actualul cadru normativ nu ne permite organizarea scrutinului și unii au înțeles, inclusiv oameni politici, că Autoritatea Electorală Permanentă se opune organizării alegerilor anticipate. Este o prostie că nu ne putem opune noi unei dispoziții constituționale. Problema pe care o avem este următoarea. Textul constituțional prevede că în caz de dizolvare a Parlamentului, scrutinul trebuie organizat în maxim trei luni,” a afirmat președintele AEP.

Legislația actuală, făcută pentru alegeri la termen. „Problema pe care o avem este că Legea 208/2015, care reglementează alegerile parlamentare, a fost construit textul legii pentru alegeri care au loc la termen. În anul 2024, hotărârea de Guvern privind alegerile parlamentare a fost emisă prin luna iulie, a intrat în vigoare în luna septembrie și alegerile au avut loc în luna decembrie. Deci a existat un timp suficient ca toate partidele politice să se pregătească de scrutin și un timp suficient ca și administrația locală să se pregătească de un scrutin,” a explicat Adrian Țuțuianu.

Publicitate
Ad Image

Astfel, șeful AEP spune că trebuie reduse anumite termene fără afectarea dreptului de vot și că Autoritatea elaborează un proiect de lege în acest sens. „Legea 208 și legea votului prin corespondență trebuiesc modificate în sensul de a reduce unele termene fără să afectăm exercițiul dreptului fundamental de vot. Asta e tema pe care o punem noi,” a adăugat el.

Adrian Țuțuianu a precizat că nu vor fi modificate durata campaniei electorale, care va rămâne la 30 de zile, termenele pentru depunerea la Biroul Electoral a semnăturilor, a candidaturilor, pentru desemnarea președinților birourilor electorale.

Adrian Țuțuianu a mai afirmat că un cost pentru alegerile parlamentare anticipate ar putea ajunge la 160-170 de milioane de euro și a precizat că un vot în străinătate costă de trei ori mai mult ca unul din țară. El a menționat că o altă problemă ar putea fi închirierea în timp util a celor 950 de secții de votare din străinătate. „A doua chestiune privește votul din diaspora, pentru că ar trebui ca într-o lună, o lună și jumătate, Ministerul de Externe, cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu Guvernul, să identifice ce sediu, să găsim oamenii, aia e mai ușor, să-i trimitem să organizeze scrutinul, să alocăm resursele financiare,” a spus el.

„Ori, dacă nu vom face 950 de secții de vot și facem 450 ca în 2014, s-ar putea să avem iarăși o discuție că cineva a dorit cu orice preț să limiteze votul românilor din diaspora. Ori noi vrem să evităm treaba aceasta,” a mai transmis Adrian Țuțuianu.

Cum se poate ajunge la alegeri anticipate. Președintele Nicușor Dan l-a nominalizat joi, pe Siegfried Mureșan pentru postul de premier. Decretul de desemnare nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial.

Conform articolului 103 din Constituție, candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor, în acest caz fiind vorba despre 233 de voturi.

Articolul 89 din Constituție prevede că, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Odată cu dizolvarea Parlamentului, începe procedura organizării alegerilor parlamentare anticipate.

Până acum, Parlamentul a respins doar Cabinetul Veștea în 22 iunie. Eugen Tomac, nominalizat și el premier de către președinte, nu a mai ajuns la votul din Parlament.

Distribuie acest articol
2 comentarii
  • Da, sigur că trebuie să facem modificări în legile electorale, dar oare nu ne-am mai „perfectionat” și înainte? 🤔 Iar ne luăm țeapă cu alegerile astea anticipate, dar na, e bine că discutăm despre ele… pe hârtie!

  • Sincer acum, cred că e o oportunitate bună să vedem dacă schimbările chiar se pun în aplicare. Hai că poate iese ceva bun din toată povestea asta! 🌟.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *