Teama de Statele Unite influențează politica Canadei
Prim-ministrul canadian Mark Carney a recunoscut săptămâna trecută că s-a pregătit pentru un scenariu odată de neimaginat – o invazie americană.
Subliniind că riscul este redus şi că probabilitatea este extrem de scăzută, el a declarat pentru New York Times că are responsabilitatea de a lua în considerare toate posibilităţile, având în vedere că relaţia dintre SUA şi Canada este redefinită sub preşedinţia lui Donald Trump. „Este pur şi simplu o chestiune de gestionare a riscurilor”, a spus Carney.
Tarifele globale impuse de Trump şi dorinţa sa, repetată adesea, de a face din Canada cel de-al 51-lea stat au determinat Canada să simuleze un atac al americanilor. În 2025, preşedintele SUA a declarat că era „extrem de improbabil” ca SUA să folosească vreodată forţa împotriva Canadei. În schimb, a spus el, va continua să exercite presiuni economice pentru a-şi atinge obiectivele politice.
„Preşedintele Trump a făcut mai mult decât oricine pentru a proteja minunatul popor canadian”, a declarat Casa Albă într-un comunicat adresat BBC săptămâna aceasta. Experţii militari care au vorbit cu BBC consideră, de asemenea, că o invazie este foarte puţin probabilă, subliniind multiplele modalităţi în care cele două ţări colaborează în domeniul apărării. Însă problema îi preocupă în mod evident pe canadieni.
În ianuarie, după ce SUA l-au capturat pe Nicolás Maduro în Venezuela, un sondaj Leger a arătat că peste 30% dintre canadieni considerau că o invazie americană era probabilă. Un război între Canada şi SUA ar fi complicat şi aproape greu de imaginat, a afirmat generalul-locotenent Christopher Coates, un fost ofiţer militar cu o carieră de 34 de ani în cadrul Forţelor Aeriene Regale Canadiene, care a deţinut diverse funcţii de conducere.
„Am fost implicat în operaţiuni militare pe tot parcursul carierei mele şi nu am luat niciodată în considerare posibilitatea unui atac militar provenind de pe teritoriul SUA”, a declarat el pentru BBC. Coates, care a participat la misiuni NATO, a subliniat că Canada şi SUA colaborează în multe aspecte ale apărării militare.
Ambele ţări sunt membre ale Alianţei de Apărare a Atlanticului de Nord, care obligă membrii să apere o altă ţară membră în cazul în care aceasta ar fi atacată. Cele două ţări desfăşoară, de asemenea, misiuni comune de apărare în Arctica sub egida Comandamentului de Apărare Aerospatială al Americii de Nord (NORAD) şi fac frecvent schimb de informaţii.
Din acest motiv, Coates a afirmat că, în opinia sa, un atac al SUA asupra Canadei nu ar începe cu un asalt armat, ci mai degrabă cu mijloace mai discrete, precum războiul cibernetic.
După cel de-al Doilea Război Mondial, Canada şi SUA au devenit aliaţi naturali în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi s-au integrat profund din punct de vedere economic, militar şi cultural. Dar nu a fost întotdeauna aşa. De fapt, un principiu fundamental al identităţii canadiene îl reprezintă rezistenţa faţă de expansionismul american din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, a afirmat Tim Foran, cercetător la Muzeul Canadian al Războiului.
„Teama faţă de Statele Unite stă la baza proiectului politic numit Canada”, a spus el. Canada s-a format ca un ansamblu de colonii britanice din America de Nord care au rămas loiale Coroanei Britanice atunci când coloniile din teritoriul actual al Statelor Unite s-au revoltat.
Înainte de formarea Canadei, Statele Unite încercaseră să invadeze coloniile britanice din America de Nord, preluând controlul asupra oraşului Montreal în 1775 şi fiind la un pas de a cuceri oraşul Quebec. În războiul din 1812, americanii au invadat în repetate rânduri ceea ce era cunoscut atunci drept Canada Superioară, Canada Inferioară şi coloniile maritime, ceea ce a dus la o situaţie de impas.
În timpul acelui război, trupele britanice au incendiat, într-un gest de răzbunare, celebra Casă Albă. Foran a afirmat că, la acea vreme, coloniile care aveau să devină ulterior Canada se bazau pe Marea Britanie şi pe Marina Regală pentru apărarea lor, precum şi pe populaţiile indigene care au servit ca generali în bătălii importante.
Canada a luat din nou în calcul un război cu SUA după Primul Război Mondial, ca răspuns la puterea şi influenţa crescândă a acestora. A elaborat un plan bazat pe călătorii secrete efectuate de generalii armatei canadiene în oraşele de frontieră, care se dădeau drept turişti şi făceau fotografii ale podurilor şi autostrăzilor în scopuri de informaţii.
De asemenea, au discutat cu locuitorii din zonă pentru a-şi înţelege mai bine inamicul. Un război era un scenariu improbabil la acea vreme, a afirmat Andrew Burtch, cercetător la Muzeul Canadian al Războiului, specializat în istoria Canadei din secolul al XX-lea, dar canadienii doreau totuşi să fie pregătiţi.
„Asta face parte din atribuţiile forţelor armate”, a spus el, adăugând: „Ele prevăd tot felul de scenarii diferite”. Relaţiile dintre Canada şi SUA s-au deteriorat în timpul celui de-al doilea mandat al preşedintelui Trump.
Chiar dacă o invazie americană este extrem de improbabilă, Matthew Schmidt, profesor asociat de securitate naţională la Universitatea din New Haven, Connecticut, a afirmat că faptul că canadienii se pregătesc este un semn al schimbării drastice prin care a trecut ordinea mondială.
El a adăugat că liderii canadieni au de pus întrebări dificile cu privire la cât de strâns doresc să continue colaborarea cu armata americană – un parteneriat care le oferă informaţii valoroase în cazul în care ar dori să aducă prejudicii Canadei în vreun fel.
„Acest lucru afectează într-adevăr relaţiile cu Statele Unite şi există o anumită teamă justificată”, a spus el. Americanii s-ar putea să nu ia în serios comentariile lui Trump privind transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat, a spus el, dar canadienii o fac în mod clar – şi sunt pregătiţi să se apere dacă va fi nevoie.
Deci, cum ar arăta situaţia dacă s-ar întâmpla acest lucru? Prima fază a unui război ar putea fi destul de scurtă. Conform modelului utilizat de armata canadiană, aşa cum a relatat ziarul Globe and Mail la începutul acestui an, un atac al SUA ar duce la copleşirea poziţiilor strategice ale Canadei în decurs de o săptămână.
Armata sa ar fi rapid depăşită numeric, forţând forţele canadiene să recurgă la un război de tip gherilă pentru a încerca să-şi învingă inamicul. Naţiunile aliate, precum Franţa şi Marea Britanie, ar fi chemate să ofere sprijin şi apărare Canadei, a relatat ziarul în ianuarie, citând înalţi oficiali guvernamentali.
Se consideră că acest model teoretic reprezintă prima dată într-un secol când Canada a plan
