Impactul consumului de ceapă asupra sănătății, conform cercetărilor recente
Relația dintre alimentație și sănătate este complexă, iar un studiu recent a oferit perspective interesante asupra rolului cepei în prevenirea unor afecțiuni.
O echipă internațională de cercetători a descoperit că aprecierea mirosului și gustului cepei este asociată cu un risc mai mic de a dezvolta diabet de tip 2 sau hipertensiune arterială, potrivit Science Alert. Această concluzie a fost obținută printr-o analiză detaliată a geneticii, o metodă considerată promițătoare pentru a stabili legături mai clare între alimentație și sănătate.
„Cercetarea noastră arată că genele responsabile de gust și miros sunt instrumente promițătoare pentru studierea legăturilor dintre alimentație și boli și pot contribui la consolidarea dovezilor privind relația de cauzalitate în cercetarea nutrițională”, afirmă epidemiologul genetician Daniel Hwang, de la Universitatea din Queensland, Australia. „Acest lucru este important, deoarece avem nevoie de modalități mai bune de a înțelege modul în care alimentația influențează boli precum diabetul, bolile cardiace și cancerul.”
Studiul s-a bazat pe date provenite de la peste 160.000 de participanți cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani, dintr-o bază de date de cercetare în domeniul sănătății din Marea Britanie, incluzând informații genetice și preferințele alimentare ale acestora. Analiza a identificat sute de asocieri legate de 96 de preferințe alimentare, inclusiv cele pentru usturoi, grepfrut, ceapă și altele.
O asociere deosebit de interesantă a fost identificată între preferința pentru ceapă și o variantă specifică a genei receptorului olfactiv OR2T6. Această corelație a fost confirmată și într-o bază de date de cercetare mai restrânsă, care includea participanți mai tineri, cu vârste de 25 de ani, demonstrând astfel că varianta genetică indică preferința pentru ceapă în toate grupele de vârstă.
Genele, care sunt fixe de la naștere, nu sunt influențate de alegeri de stil de viață sau de factori de mediu. Odată stabilită legătura, cercetătorii au examinat datele genetice pentru a corela varianta genetică OR2T6 cu starea de sănătate și au descoperit un risc redus de hipertensiune arterială și diabet de tip 2.
Utilizarea variantelor genetice ca indicatori pentru consumul alimentar se numește randomizare mendeliană. Hwang a subliniat că „cercetarea nutrițională bazată pe randomizarea mendeliană se extinde, studiile clarificând efectele cauzale ale consumului de cafea, alcool și lapte.” Această abordare vizează clarificarea asocierilor dintre dietă și sănătate, care pot fi adesea neclare.
Deși progresele sunt evidente, Hwang a menționat că analizele de acest tip rămân o provocare din cauza identificării dificile a markerilor genetici valabili care pot reflecta cu acuratețe obiceiurile alimentare. Cercetătorii sugerează că, prin concentrarea asupra genelor de gust și miros, se poate stabili o legătură mai clară între preferințele alimentare și genetică.
Asocierea dintre preferința pentru ceapă și beneficiile pentru sănătate nu a fost dovedită încă printr-o relație de cauză-efect clar definită. Cercetătorii subliniază că este necesar să se repete studiul pe grupuri mai mari și diverse pentru a trasa concluzii concludente. Totuși, există potențial de cercetare în legătură cu compușii bioactivi din ceapă.
Se estimează că dietele nesănătoase contribuie la aproximativ 11 milioane de decese premature anual, subliniind importanța consumului de alimente sănătoase. Hwang afirmă: „A stabili dacă un anumit aliment provoacă o boală sau este asociat cu aceasta reprezintă o provocare semnificativă în epidemiologia nutrițională.”


