„`html
România păstrează ratingul BBB- de la S&P, însă perspectiva rămâne negativă
România a evitat, deocamdată, retrogradarea în categoria „junk”. S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al țării la BBB-, cu o perspectivă negativă.
Aceasta este ultima treaptă din categoria „investment grade” (n.r. recomandată investițiilor) și decizia a venit într-un moment extrem de sensibil pentru economia românească, marcată de cinci luni de criză politică și de atenția piețelor asupra capacității autorităților de a continua consolidarea fiscală.
„În ciuda lipsei unui acord privind formarea unui nou guvern de la dizolvarea din luna mai, consolidarea fiscală a României pentru 2026 se desfășoară conform planului, iar peste 90 % din alocările din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc”, se arată în comunicatul de presă al agenției, care a confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt ale României la „BBB-/A-3”. Perspectiva rămâne negativă.
„Ne așteptăm ca consolidarea fiscală în perioada 2027-2028 să fie susținută de procedura UE privind deficitul excesiv, iar pe termen scurt considerăm că revizuirile bugetare necesare pentru 2026 și o indexare convenită a cheltuielilor sociale pentru 2027 vor stimula o oarecare cooperare politică”, mai scrie sursa citată.
Eroziunea structurală post-pandemică a bilanțurilor fiscale și externe ale României a accentuat expunerea la creșterea ratelor dobânzilor și la schimbările de sentiment ale investitorilor; formarea unui guvern cu un cadru de politici puternic și susținut este esențială pentru a preveni apariția unor vulnerabilități suplimentare.
La 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, în valută străină și națională, acordate României. Perspectiva rămâne negativă.
Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile legate de punerea în aplicare a măsurilor de consolidare a finanțelor publice ale României și de reducere a deficitului său extern rămân ridicate. Vulnerabilitatea României la schimbările în ceea ce privește încrederea investitorilor se datorează nevoilor considerabile de finanțare externă și ponderii ridicate a deținerilor de datorie publică de către nerezidenți.
Un scenariu pesimist ar putea duce la reducerea ratingurilor României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, în urma destrămării coaliției din mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028. Există riscuri ca eșecul implementării unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală și economică să nu pună în pericol doar consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea încrederii investitorilor și creșterea costurilor de finanțare.
Un scenariu optimist ar putea duce la revizuirea perspectivei la „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare ale României se vor reduce, stopând erodarea bilanțurilor publice și a balanței de plăți. Acest lucru ar fi susținut de un plan de politici credibil pe termen mediu, eventual ancorat într-un consens politic larg, alături de o redresare a creșterii economice.
Confirmarea ratingului reflectă așteptarea noastră de bază pe termen scurt că România va reuși să formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În ciuda impasului politic din luna mai, inclusiv a mai multor voturi de încredere eșuate pentru diverși candidați la funcția de prim-ministru, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas pe calea cea bună pentru 2026.
Decidenții politici români au promovat cu succes, în cursul verii, legislația necesară pentru deblocarea majorității fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF). Aceasta a generat un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție din RRF care depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.
Previziunile noastre indică un flux de fonduri din UE de aproximativ 3,5% din PIB în 2026, care va acoperi o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă al României, oferind în același timp răgazul fiscal necesar pentru implementarea investițiilor din sectorul public, principalul motor al activității economice în acest an.
Totuși, un impas politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale ar putea pune în pericol reducerea prevăzută a dublului deficit al României până în 2029. Paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro în subvenții din Fondul de Redresare și Reziliență (RRF), din cauza neadoptării unei legi unitare privind salariile din sectorul public.
În absența unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public, perspectivele fiscale rămân umbrite de declarații contradictorii din partea principalelor partide. Lipsa de vizibilitate privind creșterile salariale din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, întrucât fragmentarea politică accentuată ar putea duce la abateri fiscale legate de alegeri, istoric, de aproximativ 1,3% din PIB, care ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenite cu autoritățile UE în cadrul procedurii privind deficitul excesiv.
Vulnerabilitățile externe ale României persistă. Preconizăm un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, care va rămâne cu aproximativ 1 punct procentual peste traiectoria deficitului nostru bugetar până în 2029.
În ciuda reducerii deficitului bugetar, balanța de cont curent este supusă unei presiuni din ce în ce mai mari din partea contului de venituri primare, determinată de creșterea plăților de dobânzi aferente stocului tot mai mare de datorie externă. De asemenea, investițiile străine directe (ISD) înregistrează o tendință descendentă, iar calitatea finanțării externe reprezintă un motiv de îngrijorare, ceea ce face ca stabilizarea mediului politic și asigurarea continuării fluxurilor de fonduri din partea UE să fie esențiale pentru satisfacerea nevoilor ridicate de finanțare externă brută ale țării.
Politica conflictuală și compromisurile politice frecvente de ultim moment ar putea submina previzibilitatea traiectoriei fiscale și a politicilor pe termen mediu ale României. Deși fluxurile de fonduri din UE se vor modera anul viitor, sprijinul pentru investiții va rămâne important prin alocările rămase din cadrul politicii de coeziune al Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și prin programul SAFE, în valoare de 16,8 miliarde de euro.
Previziunea noastră este că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, pe măsură ce consolidarea fiscală, inflația ridicată determinată de prețurile la energie și scăderea salariilor reale vor frâna consumul privat, investițiile finanțate de UE fiind singura contrapondere semnificativă.</


